călătoria ca mod de viaţă sau viaţa ca o călătorie |
"Tourists don’t know where they’ve been, travelers don’t know where they’re going."
Paul Theroux |
Nov
2009
Sibiu, cerul de acasa
‘’Aici totul era altcum şi altceva decât trăisem până acum’’ (I. Negoiţescu, Straja dragonilor, Cluj; Biblioteca Apostrof, 1994, p. 197)
Vi s-a întâmplat vreodată, fiind plecaţi mult timp departe de ţară, să priviţi îndelung cerul şi să vi se facă brusc dor de casă? De cate ori aţi simţit nevoia să evadaţi pentru câteva ore din cotidian, într-un spaţiu familiar, cu oameni dragi, care vă primesc cu braţele deschise? Ce păcat ca nu s-a inventat teleportarea, zic eu! Dar ce bine că avem amintirile! Iar gândurile mele se îndreaptă acum spre vacanţa de vară şi cele câteva zile petrecute la Sibiu. Între mine şi Sibiu e o dragoste veche. Îl asociez din copilărie cu cerul albastru şi zilele călduroase, lipsite de griji, când singura dificultate ţine de alegeri: Păltinişul, vreun muzeu sau pur şi simplu o plimbare în centrul vechi.
Vara trecută, regăsind oraşul, am avut din nou senzaţia aceea de ‘’acasa’’ pe care o aveam la şapte ani, când mă plimbam cu tata in Piaţa Mare. Senzaţie greu de redat în cuvinte, poate din cauza faptului ca e strâns legată de fiinţa fiecăruia dintre noi, puţine fiind locurile care ne pot transmite aşa ceva. Important e însă să le căutăm, nu ?
Primul contact cu sibienii… taximetristul care m-a dus de la gară la Casa Elixia, unde chiar m-am simţit ca acasă! Spre deosebire de majoritatea colegilor de breaslă bucureşteni, acest domn era profesionist şi extrem de amabil. ‘’Deci se poate’’, mi-am spus, admirând oraşul şi bucurându-mă să constat schimbările în bine: multe, foarte multe… Sibiul şi-a meritat pe deplin, în 2007, titlul de capitală europeană a culturii.
E plin de viaţă, de muzee, de clădiri declarate monumente istorice, de terase şi mai ales… de turişti! Aveţi ce vedea: Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra, cunoscut şi ca Muzeul Satului, e unic, fiind cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Vă trebuie cam o săptămână sa luaţi la picior toate cele 96 hectare. Lăsaţi-vă conduşi într-o lume demult apusă, cu căsuţe pitoreşti şi mori de vânt, şi îngăduiţi-vă un ragaz la hanul din interiorul muzeului, pentru un răsfăţ culinar cu specific ardelenesc şi nu numai. Doritorii vor găsi trăsuri cu cai pentru o plimbare cu adevărat inedită.
Nu rataţi muzeul Bruckental şi dacă tot sunteţi în centrul oraşului, profitaţi de terasele prezente la tot pasul, unde veţi găsi cea mai buna limonadă din lume… Gustaţi neapărat colacii secuieşti şi covrigii, în timp ce admiraţi Turnul Sfatului sau Podul Minciunilor. Bucătăria ardelenească e generoasă şi toate gusturile se vor regăsi în preparatele tradiţionale sau mai puţin tradiţionale din meniurile restaurantelor. Seara, străzile pietonale din centrul istoric sunt extrem de animate, toată lumea dându-şi întâlnire pentru a se bucura de atmosfera cosmopolită.
Cine ajunge la Sibiu trebuie să vadă Păltinişul! Există curse regulate de autocar care au ca punct de plecare gara, de-a lungul întregii zile. Muntele e o oază care vă va face să uitaţi pentru un timp grijile cotidiene… acolo sus, nici un gând negativ nu e permis ! Şi pentru că puţină cultură nu face rău nimănui, nu uitaţi să vă opriţi la schit, la mormântul lui Constantin Noica. Care sunt cuvintele care pot exprima mai bine recunoştinta pentru un om care a ales să rămână în Romania comunistă şi sa fie mentor tinerei generaţii de intelectuali ai epocii, printre care Gabriel Liiceanu, autorul celebrului Jurnal de la Paltinis, şi Andrei Plesu? Eu nu le-am găsit, însă vă invit să o faceţi.
Aşteptând trenul, la întoarcere, am observat un cuplu de septuagenari care pleca pentru un weekend la munte. Da, recunosc, am tras puţin cu urechea. Nu plecau oricum, ci cu cortul. În vorbele şi gesturile lor era un soi de complicitate care m-a făcut să zâmbesc, privindu-i lung. Mi-am spus că numai la Sibiu aş fi putut vedea asta. Sper că la varsta lor să fiu la fel de entuziastă, iar mintea şi sufletul să-mi fie cel puţin la fel de limpezi. Asta e România pe care aş vrea să o regăsesc în fiecare vacanţă petrecută in ţara mea. Cât despre teleportare, poate să aştepte! O mare parte din plăcerea de a vizita un loc e dată şi de drumul până acolo, nu?
* Mai multe informaţii despre Sibiu găsiţi aici: www.turism.sibiu.ro
* Din 28 nov. in 3 ian. 2009 Piaţa Mare se transformă în târg de Crăciun www.targuldecraciun.ro
Impresii scrise de: Alina Danciu
Perioada calatoriei: august 2009
Ti-a placut acest articol? Nu uita sa votezi, e simplu, vezi mai jos 
Iti multumim!
Articole similare:
- Răşinari, un colţ liniştit de lume
- Traseu: şapte zile în România
- Nu credeam să-mi fie dor de Edy
- Gânduri pentru weekend: muzică şi păstrăv
- Regrete sau satisfacţii?
21 Comentarii la “Sibiu, cerul de acasa”
Lasa un Comentariu
trafic
LumeaMare in zelist
Imi place foarte mult orasul asta, mi-ar placea sa pot locui acolo.
Acum doi ani am fost cu fetita mea, vara, si s-a jucat pana s-a udat toata la fantanile din piata
Pe la terasele din zona am avut si surprize neplacute de genul: asteptat foarte mult, sau refuzul chelnerilor de a aduce un castronas separat pentru copil pe motiv ca “nu ne lasa seful”. Absurd, a fost singurul loc din Romania unde mi s-a intamplat asa ceva.
Deci carle se gasesc peste tot. Dincolo de asta orasul e foarte frumos si merita vazut si revazut!
Mereu se gaseste cate unul mai destept…anul trecut in Italia o prietena de-a mea a fost data afara dintr-o benzinarie pentru ca ‘acolo nu e loc de schimbat copilul’(?!!!)Si erau la baie, ce-i drept nu, nu exista acolo un loc special amenajat pentru a-l schimba pe cel mic dar oricum…puteau aia sa taca si sa nu se faca si mai rau de cacao. Cum spuneai si tu, peste tot sunt exemple de oameni care in loc sa iti faca viata mai usoara, ti-o fac a dracului de grea!
Foarte frumos!Am fost si eu acolo intr-o excursie si mi-a placut.
A trecut cam mult de cand am fost in Sibiu. Asta era prin 2000-2001. Pe vremea cand nu arata la fel de bine ca acum [din ce vaz in pozele tuturor]. Chiar incepe sa devina o destinatie pentru care sa ma agit. Si daca tot ajung acolo.. o sa vreau sa merg si la Biertan.
Mie mi-a placut la nebunie, sincer. Cred ca se vede si din articol, care e putin cam subiectiv (putin mai mult chiar). Sper sa ajung in iarna asta iar acolo, m-am (re)indragostit!
frumos oras! Sibiul si Brasovul sunt orasele mele preferate cand e vorba de vizitat, si le recomand oricui vrea sa vina in vizita in Romania
On se croirait dans Astérix et Obélix
Bravo !
Il est beau mon pays, n’est ce pas?
[...] mă pot abţine să nu pomenesc şi Muzeul Astra din Sibiu. E un loc autentic şi unic în Europa, unde mă simt bine de câte ori mă [...]
mi-a mai recomandat cineva muzeul asta…. clar, data viitoare cand ma duc peste dodo trebuie sa vizitez muzeul astra. (dodo e un alt motiv ptr care iubim sibiul… pe langa motivele din copilarie, motivele mai noi cu festivalurile si pietele renovate, samd). Paltinisul e o dragoste mai noua – am ajuns anul asta cu moto pana acolo…
Ah, si-am mai zis ca iubesc Sibiul??
@rainmaker Intru totul de acord, nu poti sa nu iubesti Sibiul…iar Muzeul Astra e un must!
[...] consolez cu gândul că vom ajunge în Herăstrău, la Muzeul Satului. Abia ce m-am întors de la Sibiu, unde am reuşit să văd muzeul Astra şi chiar sunt curioasă să fac o comparaţie proaspătă. [...]
[...] Romană English Français [...]
Foarte frumos. Însă am o singură precizare de făcut. Muzeul Satului nu are 10 hectare, ci 96.
O mică diferenţă!
Cora, multumesc mult pentru precizare! Ai mare dreptate, e de nescuzat greseala, mai ales ca e cel mai mare muzeu in aer liber din Europa. Am corectat
Nu ai pentru ce. Uite, dacă vrei să revezi locurile pe care le-ai vizitat, îţi dau adresa blogului meu, unde am scris un articol asemănător. http://www.corasb.blogspot.com
Multumesc din nou, excelent articolul tau! O sa il folosesc pentru urmatoarea vizita la muzeu:) L-am pus pe pagina noastra de Facebook, ca sa se bucure si altii de el. Mai ramane acum sa modific greseala cu cele 96 de ha si in versiunile in engleza, franceza si spaniola
Mulţumesc! Într-adevăr este un loc care merită vizitat!
Foarte frumos blogul tau, Cora! Nu stiu daca ai cont pe Facebook, dar daca te uiti la noi pe pagina o sa vezi ca are succes
Mulţumesc! Am cont pe facebook, poţi intra pe pagina mea , direct de pe blog.
[...] În ziua a cincea, când fetele vor porni din nou la drum, vor pleca spre Sibiu. E oraşul despre care eu le-am vorbit cel mai mult de când ne cunoaştem. Nici măcar despre Timişoara nu vorbesc la fel de mult, deşi sunt din partea locului. Mie îmi place totul aici, şi sunt sigură că şi lor le va fi pe plac ce vor vedea. Spre norocul meu, am scris şi un articol pe care l-am tradus ulterior în franceză, aşa cum va trebui să fac de altfel şi cu acest articol. Prin urmare, mai multe amănunte despre sugestiile pentru Sibiu aici. [...]