Castelul şi furnalele

Despre existenţa şi frumuseţea castelelor noi toţi am aflat mai întâi din cărţile de poveşti; le-am văzut apoi în filme iar când am început să călătorim le-am descoperit "în carne şi oase". Concepute că spaţii privilegiate castelele au fost şi, unele, mai sunt încă reşedinţe ale familiilor regale sau / şi nobiliare. În Evul Mediu funcţia lor de bază fiind cea defensivă (nu numai  pentru o familie ci, în anumite situaţii, pentru o întreagă comunitate) le-a determinat forma; erau de mari proporţii, masive, cu ziduri goase, turnuri şi creneluri, înconjurate de şanţuri adânci umplute sau nu cu apă, cu poduri mobile şi deschideri foarte înguste spre exterior. Odată cu Renaşterea  şi Epoca Luminilor castelele şi-au schimbat înfăţişarea  - au devenit locuinţe somptuoase, elegante, bogat împodobite, adevărate depozite de artă şi obiecte preţioase, înconjurate de grădini splendide.

Este fascinantă evoluţia castelelor în timp; ...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Gustin Gheorgina (numită de toţi cei dragi Ghiocel) a fost profesoară de limba franceză, a pictat şi a călătorit mult în Europa. Pasionată de lectură şi de călătorii, caută în incursiunile sale prin lumea mare bucuriile pe cate ţi le oferă arta, arhitectura sau frumuseţile naturii.