Pe două roţi

Scriu şi rescriu articolul ăsta în minte de vreo două zile. Iar acum îl voi pune pe «hârtie» cu totul altfel decât îl imaginasem iniţial. Îmi amintesc că în decembrie eram undeva pe stradă, nu departe de galeriile Lafayette. Ningea, era foarte frig. Mă grăbeam să ajung într-un magazin, când brusc am simţit o durere puternică. În primele clipe am fost atât de şocată, încât m-am oprit încercând din răsputeri să îmi dau seama unde mă doare şi mai ales de ce. După vreo două minute am reuşit să mişc capul, am realizat că mă lovise ceva cu putere din spate şi întorcându-mă am văzut doi ochi la fel de confuzi că ai mei: «Sper că nu v-am lovit prea tare cu covorul». «Ba m-ai lovit al naibii de tare!» îmi venea să îi zic, dar am reuşit să spun doar: «Ba da!». S-a scuzat, ştiam şi eu că nu a făcut-o intenţionat, dar nu o să uit prea curând durerea aia bruscă, aşa din senin. Durere care cred că nu se compară  în intensitate cu aceea când afli că ai pierdut pe cineva drag. Doar poate în felul în care primeşti lovitura: sec, în moalele capului, fără să îţi dai seama în primele momente ce te-a atins şi mai ales de ce.

Săptămânile astea în familia LumeaMare au curs veştile triste. Şi de fiecare dată era vorba de un accident de motocicletă. Eu sunt o fire destul de rece. Nu o dată mi s-a reproşat că iau oamenii sub lupă şi îi studiez de la distanţă, cu o pensetă. Aşa că primul meu gând a fost să caut date statistice. Le-am găsit aici: «între anii 2006 şi 2010, parcul moto a crescut cu 95,35%, ajungând la 84592 unităţi, respectiv 1,5% din totalul vehiculelor înmatriculate în circulaţie». Am găsit inclusiv o campanie iniţiată de o marcă de motoare: «Împarte drumul». Din cifre reiese că în accidentele în care sunt implicate simultan un automobil şi un motor vina e în 53% din cazuri a motociclistului. Dar asta înseamnă că în 47% din cazuri e a automobilistului. Am mai găsit acolo o cifră care merită menţionată, din punctul meu de vedere: foarte puţine femei au motor : se pare că în jur de 2,9%. Doar atât?

Campania «Împarte drumul» plecă de la premiza că şoferii de automobile şi motocicliştii s-ar şicana în trafic. Eu mă întreb însă dacă acestă divizare nu e artificială. Oare câţi dintre cei care au motor au şi automobil? Mulţi, puţini, nu ştiu, dar pot să presupun că cei care au carnet pentru motor au şi pentru celălalt mijloc de transport. Şi că se pot pune în pielea şoferilor de automobile. Invers însă, mai puţin. Risc deci să afirm că problema în trafic pleacă de la percepţia pe care o avem despre cei care în România sunt încă minoritari pe şosele : motocicliştii. Mi-aş dori să am acces la datele statistice privind vârsta celor care poartă vina în accidentul în care sunt implicaţi. Am şi în acest caz o ipoteză şi anume că cei fără multă experienţă şi foarte tineri, care conduc scutere fără permis, se regăsesc destul de mult în aceste cifre. Motociclist poate însemna orice, până la urmă. N-ar fi rău să nuanţăm puţin lucrurile.

Şi acum ajung la aceea parte a articolului pe care sper să o citiţi cu mare atenţie. Pentru că oamenii ăştia merită. Niciodată, dar niciodată, nu am văzut atâta solidaritate, omenie, respect, ca în comunitatea motocicliştilor. Uitaţi-vă pe motociclism.ro, veţi vedea cum reactioneaza când unul de-al lor e în necaz. Le doresc, mă rog ca necazurile să fie cât mai puţine de acum înainte printre ei.

Iar vouă vă reamintesc că săptămâna trecută am fost în Australia, am vorbit cu Tudor Totoescu despre Burj al Arab, am mers la concerte, am învăţat să facem îngheţată şi am aflat cât costă zece zile la Roma. Iar săptămâna asta ne aşteaptă noi aventuri în formulă (re)întregită.

E vara. La mare, la munte, în ţară sau străinătate, că plecaţi pe două roţi, pe patru, pe calea aerului sau ferată, vă dorim să fiţi sănătoşi! Restul va veni de la sine.

Alina crede în potenţialul turistic al ţării ei. De aici secţiunile în engleză şi franceză ale blogului. Una dintre plăcerile ei cele mai mari, atunci când scrie pentru LumeaMare, e să stea de vorbă cu alti călători, pe site sau pe pagina de Facebook LumeaMare. E sociolog şi locuieşte în Paris de câţiva ani.