Pe două roţi

Scriu şi rescriu articolul ăsta în minte de vreo două zile. Iar acum îl voi pune pe «hârtie» cu totul altfel decât îl imaginasem iniţial. Îmi amintesc că în decembrie eram undeva pe stradă, nu departe de galeriile Lafayette. Ningea, era foarte frig. Mă grăbeam să ajung într-un magazin, când brusc am simţit o durere puternică. În primele clipe am fost atât de şocată, încât m-am oprit încercând din răsputeri să îmi dau seama unde mă doare şi mai ales de ce. După vreo două minute am reuşit să mişc capul, am realizat că mă lovise ceva cu putere din spate şi întorcându-mă am văzut doi ochi la fel de confuzi că ai mei: «Sper că nu v-am lovit prea tare cu covorul». «Ba m-ai lovit al naibii de tare!» îmi venea să îi zic, dar am reuşit să spun doar: «Ba da!». S-a scuzat, ştiam şi eu că nu a făcut-o intenţionat, dar nu o să uit prea curând durerea aia bruscă, aşa din senin. Durere care cred că nu se compară  în intensitate cu aceea când afli că ai pierdut pe cinev...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Alina crede în potenţialul turistic al ţării ei. De aici secţiunile în engleză şi franceză ale blogului. Una dintre plăcerile ei cele mai mari, atunci când scrie pentru LumeaMare, e să stea de vorbă cu alti călători, pe site sau pe pagina de Facebook LumeaMare. E sociolog şi locuieşte în Paris de câţiva ani.