Sărutul morţii

Eu am citit această carte vara. Însă Sărutul morţii este departe de a fi doar o lectură de vară. Continuare la alte doua romane scrise de Oana Mujea:  Indicii anatomice şi Parfumul văduvei negre, Sărutul este un roman poliţist, acţiunea petrecându-se în multe locaţii, foarte bine descrise. Uneori ai chiar mai multe amănunte decât îţi doreai. De ce mi-a plăcut?

• Pentru că a venit cu un semn de carte de la Muzeul Satului (de unde-o fi ştiut?) cadou de la Laura. Mulţumesc încă o dată!
• Pentru că nu avea cum să nu îmi placă o carte a cărei coautoare este Andra Pavel. Pentru că nu avea cum să nu îmi placă o carte scrisă de Oana Stoica Mujea.
• Pentru că în sfârşit citesc o carte românească cu personaje feminine puternice, care nu stau în spatele vreunui bărbat “de succes”. Nu support fraza asta cu femeia din spatele bărbatului de succes. Ar trebui să stăm unii lângă alţii, suntem totuşi în 2011, nu?
• Pentru că acţiunea te prinde, nimic nu e previzibil, personajele sunt vii şi trăieşti totul odată cu ele. Citeşti cu sufletul la gură, întrebându-te care-or fi pasajele Andrei şi care ale Oanei. Laura spune că ea şi-a dat seama. Eu mărturisesc că nu prea. Însă este prima carte a Oanei pe care o citesc. Cu siguranţă nu ultima.
• Pentru că la sfârşit, după ce laşi cartea din mână, ştii că îţi vor lipsi atât  Iolanda Ştireanu, ofiţer de poliţie, cât şi Anastassia Marinescu, criminal profesionist. Îţi vor lipsi urmăririle, dialogul savuros, acţiunea prea complicată pentru a fi povestită .

Dacă ar fi să reproşez ceva acestei cărţi, i-aş reproşa editorului (ce-i drept rarele) greşeli care i-au scăpat. Dar nicio greşeală de tipografie nu te împiedica să te bucuri de Sărutul morţii.

“Alerg. Glonţul aproape că m-a nimerit. A trecut la un milimetru de urechea mea stângă. Îl invidiam pe urmăritorul meu. Trăgea aproape perfect în timp ce alerga. Nu se clătină deloc, iar suflul sau abia se auzea. ” (…) “Nu ştiu să-mi salvez viaţa de tine. Dar te las pe tine să ţi-o salvezi pe a ta de mine. De data asta plec, pentru totdeauna.”

Articole similare:

• Model la 17 ani
• Se caută modele. Rugăm seriozitate.
• Tinerii din ziua de azi nu mai sunt ca pe vremea mea…
• Să ne tragem puţin sufletul

Prima iubire: traducerile. A doua: sociologia. "Pariziancă" de sapte ani deja, Alina crede cu tărie în acest proiect şi în echipa din jurul Roxanei. Una dintre plăcerile ei cele mai mari, atunci când scrie pentru LumeaMare, e să stea de vorbă cu alti călători, să le afle pasiunile, locurile preferate… diversitatea e fascinantă!

Alina

Website-ul meu
Urmareste-ma pe Twitter  

2 Comentarii la “Sărutul morţii”

1. Andra Pavel says:

   August 22, 2011 at 12:17 pm

   Ai citit-o! Yupy!
   Mulțumim de părere! Și mie mi-e dor de Anastassia, vai și ce dor îmi e
   Greșelile de tipografie sunt… Când scrii, de multe ori nu mai vezi. Când corectezi, ai tendința de a trece repede peste litere – știi deja totul. Undeva pe drum, cineva are o vină. Dar…
2. Alina says:

   August 22, 2011 at 12:31 pm

   Mie mi-au sarit in ochi tocmai pentru ca stiu cat de greu e sa le vezi pe toate…Insa sunt convinsa ca nu toti sunt la fel de carcotasi, si-n plus cand esti atat de prins de actiune nu prea mai vezi lucrurile “secundare”.

   Ma bucur mult ca am citit-o, abia asteptam!