Potenţial turistic? Este! Dar ce facem cu el?

Ştim cu toţii că n-avem infrastructură, că n-avem obiectivele turistice corect exploatate, că nu e promovat îndeajuns preaplinul României în materie de locuri frumoase şi pitoreşti, şamd.

Dar, decât să dăm cu băţu-n câine şi să ne văităm, nu mai bine ne plimbăm şi noi cât putem şi povestim şi altora, să meargă şi ei?

În această ordine de idei, v-aş întreba: aţi şti pe ce loc între cele mai vizitate se află judeţul vostru? Sau, aveţi un top personal ale celor mai vizitate judeţe de către voi, pe care aţi vrea să ni-l împărtăşiţi?

Am găsit o statistică aici care îmi laudă judeţul adoptat că e pe locul 7, pentru turismul istoric (mânastiri), cât şi pentru staţiunile balneare (din acelea cu apă puturoasă cu miros de ouă stricate).

Pentru mine personal Vâlcea ar fi pe locul întâi, dar cum turism-acasă-la-mama nu se pune, hai să vă zic cum mi-a ieşit un top personal, bazat pe călătoriile în ţară din ultimii 5 ani, cu sau fără motocicletă.

  • Braşov si Prahova sunt la egalitate de puncte, pe motiv de scurte călătorii cu mobra (n-ai ce face în weekend, te sui călare, te duci pe-aproape de casă, că n-ai bani de benzină mai multă…), şi de mers la munte, tot pe-aproape.
  • Tot în frunte şi Constanţa, deşi sub cele două de mai sus.  Mă bucur că am între vizitele la mare şi din cele extra-sezon, care de multe ori sunt mult mai savuroase decât prăjeala pe plajă în mijlocul verii.
  • Iarăşi, la egalitate, Sibiu şi Bihor. Aici e simplu, sunt destinaţii „de suflet”  şi de băut o bere cu prietenii de-acolo.
  • Cu mai puţine puncte: Argeş şi Cluj (Curtea de Argeş, pe care am tot bătut-o… pe două roţi,  Transfăgărăşanul, la fel), iar Cluj-ul încă e un loc în care nu am ajuns de câte ori mi-aş dori.
  • La grămadă dezorganizată, pe coada topului: Giurgiu, Tulcea, Buzău, Neamţ, Dâmboviţa, Mureş, Timiş, Arad, Mehedinţi, Satu Mare.

Nu le-am pus pe cele prin care doar am trecut, ci numai pe cele în care m-am oprit să şi văd ceva, şi prin „văd” înţeleg de la ciorbă de peşte în port şi până la salină, sau de la peşteră pân’ la cetate.

Cu ruşine mărturisesc că în Moldova n-am prea fost. Greşeală ce va fi remediată cât de curând.

Cu mândrie zic: în Vâlcea mă duc cel mai des, dar nu l-am trecut în top. Ştiţi care a fost ultima „descoperire” pe care am facut-o acolo? Olăneştiul, pe care nu-l mai văzusem din copilărie, şi pe care l-am regăsit verde, molcom şi tihnit, cochet, şi păstrând cumva un aer de staţiune de demult. Na poftim, că mi s-a făcut un dor de ducă înspre casă!

Ina a absolvit psihologia şi după un parcurs profesional în câteva multinaţionale, a ales să-şi asorteze studiile cu munca absolvind astfel şi un master în comunicare. De călătorit e îndrăgostită de când era copil, de aceea a decis să împărtăşească impresii din incursiunile sale.