călătoria ca mod de viaţă
sau viaţa ca o călătorie
"Tourists don’t know where they’ve been, travelers don’t know where they’re going."
Paul Theroux
Home > Destinatii > Europa > Polonia > Gdańsk, dragul meu oraş adoptat

Gdańsk, dragul meu oraş adoptat

V-aţi gândit vreodată că un nume poate însemna totul pentru voi? Un simplu nume. Poate că e vorba de numele unei persoane, unei ţări, unei companii sau unui râu.
Numele care m-a marcat pe mine este Gdańsk. Prin el îmi voi aminti mereu de prima ieşire din ţara mea, primul zbor cu avionul, prima altă mare decât Marea Neagră, prima altă bucătărie decât cea de-acasă, primele alte tradiţii, altă muzică, alte valori, altă istorie…

Gdańsk este unul dintre cele mai mari oraşe din Polonia, totalizând aproximativ 500.000 de locuitori. Îl pot asemui în primă fază cu Constanţa, dar în afară de faptul că e un oraş port, nu mai are nimic în comun cu Tomisul nostru.
Se presupune că numele oraşului provine dintr-o denumire mai veche a unui râu polonez, Gdania (în prezent Motława), pe al cărui braţ s-a construit oraşul de astăzi.
Primele atestări documentare sunt încă din secolul X (oficial anul 997), iar în 1308 apar primele intervenţii ale cavalerilor teutoni, plătiţi de regele polonez Władysław I cel Scurt pentru a stabili o ordine teritorială, astfel că Gdańsk îşi păstrează şi astăzi influenţele de oraş medieval. Acesta este un moment important în istoria locală, deoarece cavalerii teutoni au colonizat teritoriul, masacrând circa 10.000 de oameni şi aducând colonişti germani. În anul 1340, teutonii au construit aici o imensă fortăreaţă cu rolul de a găzdui comandanţii Ordinului.

De-a lungul vremii, Polonia a purtat diverse războaie în urma cărora recâştiga şi pierdea mereu teritoriul Pomerelia (subdiviziune a voievodatului Pomerania în care se găseşte şi Gdańsk). Între timp, oraşul primea numele german Danzig, locuitorii polonezi erau din ce în ce mai puţini iar cultura germană îşi înfigea adânc rădăcinile. În 1440, oraşul a participat la fondarea Confederaţiei Pruse, o organizaţie orientată împotriva Ordinului Teutonic, iar în anul 1457, unit cu Prusia Regală, Gdańsk a devenit parte a Coroanei Poloniei, menţinându-şi independenţa şi autonomia. Îşi recâştiga astfel accesul pe pieţele poloneze şi comerţul cu alte oraşe, portul reînflorind din punct de vedere economic.
Asta până în secolul XVIII când Gdańsk a fost ocupat de ruşi după Asediul de la Danzig din 1734. Câţiva ani mai târziu, în 1793, a fost anexat Regatului Prusiei.
În timpul erei Napoleon Bonaparte, între anii 1807-1814, a devenit oraş liber, ca după înfrângerea Franţei din 1815, să redevină parte a Prusiei.

Ştiu, pare încâlcit, dar istoria nu se opreşte aici. Acest oraş minunat a fost trecut de atâtea ori dintr-o parte în alta încât mă minunez că şi-a păstrat spiritul polonez cu atâta fidelitate.
Pe scurt, din 1871 până în 1920 Gdańsk a fost parte a Imperiului German, între 1920 şi 1939 a avut din nou statut de oraş liber, apoi între 1939 şi 1945 a fost parte a Germaniei Naziste, ca abia după cel de-al Doilea Război Mondial oraşul să îşi găsească, în sfârşit, liniştea în sânul Republicii Polonia.

Astăzi încep Povestea Numelui Meu, determinată şi de faptul că am adoptat oraşul la îndemnul Echipei Lumea Mare, dar şi de dragostea pe care i-o voi purta mereu.
Veţi afla în săptămânile următoare de ce merită să fie Gdańsk Oraşul Cultural European în 2016, de ce va găzdui anul viitor Campionatul European de Fotbal, cum a început aici căderea comunismului din toată Europa, ce muzee trebuie să vizitaţi, cum e bălăcitul în Marea Baltică şi multe, tare multe alte lucruri :)


Articole similare:

Inginer economist, om de marketing în realitate, Laura este un călător debutant, dar cu ochii de vultur ai unui profesionist. Cercetează, despică şi se ataşează de tot ce îi pătrunde în suflet. Îi place mult să scrie, să se specializeze în arta quilling-ului şi să îşi forţeze amatorul aparat foto în cele mai dificile situaţii.

2 Comentarii la “Gdańsk, dragul meu oraş adoptat”

  1. [...] Gdańsk, oraş în nordul Poloniei şi port la Marea Baltică, este gazda unuia dintre cele mai mari muzee de ambră din Europa. Poate vă întrebaţi cât de interesantă poate fi ambra, în condiţiile în care este doar un mineral, aşa cum aţi tot văzut. Ei bine, de fapt nu este un mineral, ci o răşină fosilizată cu vechime cuprinsă între 30 şi 260 de milioane de ani. În contact cu solul sau chiar în alunecarea sa pe trunchiurile copacilor, a înghiţit diferite impurităţi, plante şi chiar insecte. În limba poloneză, cuvântul „bursztyn”, echivalentul ambrei, înseamnă piatra care arde, poate şi datorită culorii sale asemănătoare unor flăcări, dar poate şi pentru că ambra chiar arde la temperaturi ridicate. Se crede că deţine puteri magice: cei care poartă ambră direct pe piele (prin bijuterii, de preferat) au o sănătate de invidiat, iar bucăţelele de ambră amestecate cu un alcool pur şi lăsate la macerat creează o loţiune pe care polonezii o beau şi în zilele noastre, crezând cu tărie în puterile sale tămăduitoare. Eu nu am reuşit nici acum să-mi fac acest „cocktail”, însă păstrez într-o vitrină sticluţa cu aceste mici „flăcări”, numai bune de amestecat cu ceva spirtoase, în aşteptarea curajului care va să vină… [...]

  2. [...] pe internet găsisem o vreme oarecum normală în Polonia, doar că Varşovia nu e ca Gdańsk-ul, la fel cum nici iarna nu-i ca vara. Situat la Marea Baltică, acest fascinant port este [...]

Lasa un Comentariu

Comments links could be nofollow free.

Copyright © 2009-2012 LumeaMare.ro ® LumeaMare e marca inregistrata OSIM.