Declaraţia de fericire (24)

Fac ce fac şi reuşesc să-mi umplu zilele de luni cu liste interminabile de treburi. Şi mă trezesc marţi, ca şi săptămâna trecută, că sap în amintiri încercând cu greu să îmi amintesc dacă am apucat să fiu fericită între atatea chestii care mi-au omorât creierul şi timpul. Aşa că vă relatez un moment scurt şi neaşteptat de fericire, de la finalul zilei. Culcasem copilul şi mă avântam cu entuziasm spre taste, de parcă nu stătusem suficient în faţa lor în timpul zilei. Am apucat sa scriu câteva mailuri, să-mi fac ordine prin inbox şi... s-a luat curentul! Şi ce uşurare soră cu fericirea m-a cuprins!

N-am mai stat să mă întreb ce se întâmplă dacă durează mult, dacă avem benzină în generator au ba, dacă mai aveam ceva urgent de făcut sau nu. M-am repezit pur şi simplu sub plapuma şi am adormit buştean. N-a durat mult fericirea (am adormit repede!), dar zău că a fost intens, de unde şi vorba străveche,

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.