Buon Natale!

“Natale con i tuoi, Pasqua con chi vuoi!” Am auzit pronunţată zicala asta de atâtea ori, mai ales în ultimul timp, că aproape că a devenit literă de lege sau, mai bine zis, mai presus de ea, având în vedere că italienii demonstrează că şi-au însuşit o lege doar prin încălcarea ei…

Dar cum şi-or petrece italienii sărbătorile de iarnă?

Se pare că, de Crăciun, cea mai importantă sărbătoare din an, cine nu sărbătoreşte cu familia va fi considerat mai rău decât un renegat, iar dacă nu se opune acestei tradiţii, va fi copleşit de cadouri, bunătăţi şi i se vor ierta toate „păcatele” comise în timpul anului.

Pregătirile pentru Crăciun încep din 8 decembrie, sărbătoarea catolică a Neprihănitei Zămisliri a Fecioarei Maria (Festa dell’Immacolata), când toate familiile împodobesc bradul şi amenajează, într-un colţ al casei, un presepe, o reprezentare cu statuete a naşterii lui Isus cu ieslea, măgăruşul şi boul, grajdul, păstorii şi, evident, Maria şi Iosif. Presepii sunt foarte îndrăgiţi de italieni, mai ales că fiecare e liber să aleagă cum să-l facă, cât de mare să-l facă şi ce personaje să mai adauge. Unii dintre prietenii mei au câte unul în fiecare cameră, iar nepoţelul unei colege a hotărât că el vrea să adauge şi nişte dinozauri şi vreo 2 Pokemoni printre cei ce cad în adoraţie în fata ieslei!Veţi vedea presepi şi în mărime naturală prin diferite pieţe din Italia sau oraşe întregi împodobite cu ei şi, fără îndoială, fiecare biserică se va mândri cu presepele făcut de parohia sa. În noaptea de Crăciun chiar, unele biserici pun în scenă momentul naşterii lui Isus şi nu este deloc neobişnuit să vezi câte un prunc cu o expresie mai nedumerită uitându-se la tine din pătuţul lui de paie.

În ajun de Crăciun se adună toţi, cu mic cu mare, la marea cină de ajun la care, fiindcă suntem încă în post, meniul e doar pe bază de peşte: orez cu fructe de mare sau spaghetti cu scoici, diferite fripturi sau peşte la cuptor, fiecare după preferinţe.Noaptea la 23:30 se merge la biserică pentru slujba de Crăciun timp în care, fără îndoială, şi Moşul intră în acţiune având toate casele libere la dispoziţie pentru ca, dis-de-dimineaţă, cadourile să fie deja sub brad.

Aceiaşi mici şi mari se adună apoi la prânzul de Crăciun unde, în sfârşit, reţetele sunt şi pe bază de carne. Cultul de a mânca bine, specific italienilor, se manifestă în toată grandoarea lui într-un fel de maraton de mâncăcioşi în care fiecare îşi dă toată silinţa de a gusta fiecare fel de mâncare, fie el sărat sau dulce, peşte sau carne, dar neapărat în cantităţi generoase.

Fiecare zonă are specificul ei deşi anumite feluri de mâncare se întâlnesc cam peste tot în Italia. Veneto se laudă la felul întâi cu tortellini in brodo, nişte verişori de-ai supei noastre de pui, şi cu un mare număr de reţete cu carne ca şi felul doi: curcan umplut cu alte feluri de carne fiartă (capone), felii de limbă de viţel cu diverse mirodenii, fripturi şi mai ales picioare de porc (zampone) cu piure şi linte. Lintea este, de fapt, mâncarea momentului şi, din cauza formei bobului (plat şi rotund) reţeta va fi din nou fi propusă pentru noaptea de revelion ca aducătoare de mult noroc şi mulţi bani.Ceea ce veţi găsi pe toate mesele italiene sunt prăjiturile: panettone (un fel de cozonac plin cu stafide şi fructe confiate) şi pandoro (tot un fel de cozonac foarte pufos, auriu, ce se mănâncă doar cu un pic de zahăr pudră presărat deasupra), cu siguranţă torrone (un fel de halviţă cu miere, ciocolată, migdale sau fistic) şi, nu în ultimul rând, fructe uscate, nuci sau alune caramelizate.Iar, dacă nu v-a crăpat încă pielea pe burtă, vin, şampanie, cafea sau sorbetto ca să alunece totul mai bine la vale.

L’Epifania tutte le feste si porta via. Sărbătorile durează până pe 6 ianuarie, zi în care se celebrează Epifania adică momentul în care cei trei crai de la răsărit au zărit steaua ce anunţa naşterea Mântuitorului. Bradul se desface şi globurile se pun la păstrare în cutii până în anul următor, dar nu înainte de sosirea Befanei. Befana e o bătrânică simpatică care, în noaptea dinspre 5 spre 6 ianuarie, intră în casele copiiilor zburând pe o măturică şi umple cu dulciuri şosetete celor ce au fost cuminţi şi cu cărbune şosetete celor mai neascultători. Are un batic pe cap şi hainele rupte şi pline de cenuşă pentru că intră în casă pe horn: La Befana vien di notte, con le scarpe tutte rotte, col cappello alla romana, viva viva la Befana!Copiii trebuie să ofere şi ei ceva în schimb bătrânicii, aşadar pun pe o farfurie o portocală sau o madarină şi un pahar cu vin, iar a doua zi de dimineaţă vor găsi farfuria goală, dar cu urme de funingine de la mâna Befanei.

În aceaşi seară se dă foc la „babă”, un rug mare de paie care arde în toate pieţele italiene ca sărbătorire a sfârşitului de an şi a timpului ciclic, iar direcţia în care se ridică fumul dă indicaţii agricultorilor despre cum va fi recolta în anul ce vine.Iar italienii îşi iau un pic de răgaz înainte de începerea carnavalului care readuce atmosfera petrecăreaţă prin oraşe şi care coincide cu apariţia din nou prin cofetării a fritelle -lor, tipicele dulciuri de carnaval după care apoi tânjeşti tot anul.

Articole similare:

• În copilărie, Crăciunul…
• Urare de Crăciun!
• Jurnal vienez de Advent, extrem de subiectiv (2)
• Who’s who?
• Distracţii de Crăciun pentru copii în Roma

Marea pasiune a Mariei pentru limbile străine, pasiune împărtăşită şi cu ai ei elevi, a devenit cu timpul pasiunea pentru oamenii care le vorbesc şi locurile în care aceştia trăiesc. Convinsă că lumea asta e doar o ţară mai mare, îi place totuşi să verifice această convingere de cum are o zi liberă, mai ales că încă nu a învăţat să reziste tentaţiei de a profita de cât mai multe bilete low-cost. Simţindu-se acasă oriunde, a ales să se oprească pe tărâmuri italiene, dar i-ar plăcea să rămână câţiva ani pe fiecare continent.

Maria

Website-ul meu

2 Comentarii la “Buon Natale!”

1. Lori says:

   December 23, 2011 at 11:25 am

   O stiu pe Befana, am un breloc foarte simpatic cu ea
2. Maria says:

   December 23, 2011 at 3:57 pm

   Ii simpatica si buna, desi e mereu prezentata ca o vrajitoare calare pe matura. Cred ca de vina sunt cei ce au primit carbune