Lista lui Schindler e doar un film. Oare?

Evrei. Holocaust. Da, ştiu, am văzut cu toţii Lista lui Schindler. Ne-am emoţionat, am plâns, „vai ce trist, ce îngrozitor! dar... putem să vorbim totuşi despre ceva mai vesel?!!“ Hai, e luni dimineaţa, doar nu începem săptămâna cu subiecte atât de serioase? Şi până la urmă, ce rezolvăm tot pălăvrăgind la nesfârşit despre asta?

Ştii ce-ar fi cu adevărat vesel? Ca antisemitismul să dispară. Să se ducă dracului (iertare pentru limbajul colorat) undeva într-o gaură neagră, neştiută de nimeni. Ce vorbesc eu, nu doar antisemitismul, ci xenofobia în general. Nu-mi spune că nu există, pentru că e peste tot. Şi la ei, şi la noi. Există atunci când eu sunt privită de sus în Franţa doar pentru că-s românca. Nu mi s-a întâmplat des, însă mi s-a întâmplat. Există când mama prietenei mele îi spune, mai în glumă mai în serios: „Mamă, îmi aduci orice vrei acasă, numai colorat să nu fie“.

Vinerea ...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Alina crede în potenţialul turistic al ţării ei. De aici secţiunile în engleză şi franceză ale blogului. Una dintre plăcerile ei cele mai mari, atunci când scrie pentru LumeaMare, e să stea de vorbă cu alti călători, pe site sau pe pagina de Facebook LumeaMare. E sociolog şi locuieşte în Paris de câţiva ani.