La pas cu Tintin prin Bruxelles

Oriunde te-ai afla, dacă ţi s-ar părea că vezi cai verzi pe pereţi, probabil că ai începe să-ţi pui îngrijorat întrebări despre  ce ţi s-a întâmplat cu puţin timp în urmă şi dacă te simţi totuşi bine. Nu şi în Bruxelles.

Deşi pare un oraş extrem de serios şi muncitor, cu Parlamentul European şi ale lui birouri şi clădiri mai simandicoase, unei priviri mai atente nu-i scapă cu siguranţă şi latura lui mai şturlubatică. E de ajuns să te gândeşti la statueta aia minusculă, un băieţaş, care cu multă nonşalanţă face treaba mică de la o oarecare înălţime în direcţia trecătorilor, căruia nu-i pasă nici de ninsoare nici de vânt, ba chiar se mai şi împodobeşte pentru ocazie.

La o aruncătură de băţ mai încolo dai şi de Mini-Europe, un parc în care vei găsi în miniatură vreo 350 de clădiri celebre ale vechiului continent, toate aşezate frumos una lângă alta în aşa fel încât în...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Marea pasiune a Mariei pentru limbile străine, pasiune împărtăşită şi cu ai ei elevi, a devenit cu timpul pasiunea pentru oamenii care le vorbesc şi locurile în care aceştia trăiesc. Convinsă că lumea asta e doar o ţară mai mare, îi place totuşi să verifice această convingere de cum are o zi liberă, mai ales că încă nu a învăţat să reziste tentaţiei de a profita de cât mai multe bilete low-cost. Simţindu-se acasă oriunde, a ales să se oprească pe tărâmuri italiene, dar i-ar plăcea să rămână câţiva ani pe fiecare continent.