Cu capul în nori

Tocmai m-am întors de la Klaipeda. Poate c-o să ziceți că-s ignorantă, dar eu până mai acum vreo trei săptămâni nu auzisem de Klaipeda și dacă m-ar fi întrebat cineva, aș fi zis că nici nu cred să ajung vreodată pe acolo. Dar viața vrea mereu așa cum vrea ea. Așa că am fost la Klaipeda. Cu treburi și numai vreo trei zile, deci știam dinainte că nu voi avea timp să va aduc povești de pe-acolo. Dar nu m-am îndurat să vin cu mâna goală și mi-a venit o idee. Dacă pe pămînt aveam treburi, în nori nu prea aveam. Așa că am hotărât să vă arăt de sus câte ceva despre regiunea aceea, cu speranța că cel puțin imaginile or să vă bucure sufletul. De aceea povestea va fi mai scurtă dar pozele mai multe. Pentru că înainte de a ajunge la destinație, am umblat aproape 3 ore cu … capul în nori.

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Absolventă de Automatică și calculatoare, Iulia crede că poți, cu un pic de înțelepciune, îmbina rigurozitatea germană cu generozitatea latină şi simte că-i acasă atât în România cât şi în Germania. Despre ea spune: "Sunt aşa cum sunt şi-mi place asta. Detest prostia şi venerez inteligenţa. Reuşesc cu uşurinţă să fiu în acelaşi timp adultul responsabil dar şi copilul care nu găseşte nimic penibil în a vorbi cu merele pe stradă.