Cea mai bună plăcintă din lume…

… a fost devorată de către persoana care scrie aceste rânduri, salivând la amintiri. S-a întâmplat în Amman şi Mădălina a fost vinovata care m-a trimis acolo, la Habibah. Prima dată am gustat-o în mod organizat şi pe post de prânz, într-o cofetărie cu aspect de lactobar al anilor 70. Jos erau bunătăţile mustind dulce în tăvi, sus erau câteva mese metalice dintre cele mai banale. Am luat un rând, câte un fel din fiecare, plăcinta asta prezentându-se sub mai multe forme posibile, numită kunefe, knafe(h), konafa sau mai ştiu eu cum. După primul rând am mai luat o porţie, pe care am contracarat-o cu un ceai cald. Important de reţinut este că ai de a face cu un desert foarte dulce şi gras, care conţine brânză de capră iar rezultatul este nemaîntâlnit. Mădălina, eşti pe aici?

În fine, după primul dezmăţ, a doua zi am revenit în zonă şi am găsit un chioşc aparţinând tot de Habibah în jurul căruia stăteau ciorchine localnicii, mâncând în picioare, pe trotuar, acolo, la botul calului. Maimuţa flămândă a preluat imediat modelul şi iată:

Acestea fiind spuse, ne bate gândul să încercăm să o facem şi noi acasă şi să îţi împărtăşim reţeta, aşa că dacă apar măcar 20 de comentarii la acest articol, de la persoane diferite (din afara echipei!), vom fi nevoiţi să ne ţinem de cuvânt!








Administratori şi iniţiatori al proiectului LumeaMare, Roxana, Alex şi Petra alcătuiesc o familie şi o echipă care călătoreşte cât de frecvent poate împreună, practicând un turism responsabil. Roxana și Alex sunt pasionați de fotografie, dar pe Alex nu-l întrece nimeni la gătit. Iar Petra este cea care testează destinaţiile din punctul de vedere al unui copil.