Luăm sau nu animale la copii?

Am ezitat puţin înainte de a mă hotărî să dau câteva poveşti din casă. Dar textul acesta a izbucnit după ce Lizzy, căţeluşa noastră, a dat buzna afară din curte şi şi-a bătut în mod evident joc de mine, făcându-mă să alerg după ea pe câteva străzi din jurul casei, tremurând la fiecare maşină prin faţa căreia trecea sprintenă, răcnind la masculul care pusese ochii pe ea pentru că dumneaei era în acea perioadă a lunii sau tremurând ca varga în apropierea altor câini de aceeaşi „rasă” ca ea, doar că fără stăpâni iubitori ca mine. Lizzy mă urmărea din priviri şi numa’ nu-mi râdea în nas, tulind-o de fiecare dată când reuşeam să mă apropii prea mult. Am prins-o în cele din urmă şi am smuls-o la timp din labele dulăului. Nu mă credeam în stare să fac asta. Slavă domnului că „băietul” era deja îndrăgostit şi bleg şi că nu m-a sfâşiat că îl despart de frumuseţe. Şi uite aşa am cărat până acasă doi câini, unul care aproape că se suf...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.