Copilul nu e o conservă

Încă din momentul în care a început să se formeze, din momentul în care deşi făcea parte din corpul meu îi vedeam bătăile inimii mici, independente de voinţa sau ritmul inimii mele, mi-am dat seama că nu îi voi putea face vreodată rău, cel puţin nu conştient, celui sau celeia care avea să devină „copilul meu”. Dar am uitat şi mi-am luat, ca toţi părinţii din lume, menirea în serios, crezând cu tărie că ţine doar de mine ca fetiţa mea să fie fericită, educată, împlinită. Am greşit, am făcut inclusiv greşeli pe care îmi propusesem hotărât şi conştient să nu le fac. Am aplicat etichete fără să ştiu ce influenţă are acest lucru asupra dezvoltării copilului. Am crezut că a-i spune că e cuminte e o laudă ce o va motiva, neştiind că aplic, de fapt, o etichetă ce va fi greu de purtat în viitor. Da, oricât ar fi de greu de crezut, e greu să fii tot timpul un copil cuminte, iar eşecul sau teama de eşec pot fi mai mult decât reuşeşte să ducă un copil, pe t...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.