Creşterea şi Descreşterea Transilvaniei Săseşti

Morminte şi muşchi şi iarbă şi lespezi străvechi şi alei pietruite şi copaci seculari sunt dispuse curgător, şerpuit, urmând liniile naturii într-un cimitir terasat, pe 4,5 ha, pe cea mai înaltă culme a Sighişoarei. Fusesem de mai multe ori în cetate, fără să urc niciodată până aici. Vântul adia uşor, lumea îmi părea vrăjită în Cimitirul din Deal – cufundat într-o linişte şi pace ca la începutul lumii. Flămând să aflu mai multe despre locul acesta neverosimil, la ieşire m-am dus glonţ către o doamnă severă care şedea în faţa Bisericii Evanghelice, la doi paşi de poarta de fier a cimitirului. Şi astfel am aflat de la Lenuţa Orban, soţia administratorului care locuieşte chiar acolo, ca-ntr-o căsuţă din poveşti, în Turnul Funierilor, istoria celui mai mare şi mai vechi (1704) cimitir săsesc. Astfel de întâlniri întâmplătoare cu localnici extraordinari fac sarea şi piperul călătoriilor reuşite şi îţi prilejuiesc cele mai neaşteptate revelaţii. În ultima vreme am avut parte de multe reve...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!