Risotto all’isolana

Ţi se face poftă de ceva bun şi ştii cam ce ai vrea să mănânci. Nu te poţi duce unde n-ai mai fost că s-ar numi încercare sau experiment, deci trebuie să mergi la sigur într-un loc cunoscut. „Hai la Claudio să mâncăm un risotto!” le spun prietenilor mei de la Verona când îşi epuizează fantezia şi nu mai ştiu unde să mă ducă. Risotto alla isolana m-a surprins de la prima întâlnire gustativă prin prezenţa neaşteptată a scorţişoarei pe care mintea mea o asocia automat şi necondiţionat cu deserturile. Consistenţa acestui risotto nu este moale, cleioasă cum te-ai aştepta, ci se ţine destul de ţeapănă. Numele îi vine de la localitatea Isola della Scala (Verona) de unde se pare că această reţetă îşi trage originile. Cu boabe rotunde vânjoase orezul folosit este vialone nano cultivat în zona Veronei. Nu sunt în măsură să dau reţete, în linii mari risotto alla isolana conţine carne de porc amestecată cu carne de vită, orez, supă, unt, parmezan, sare, piper, rozmarin şi scorţişoară. De...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Absolventă de Litere şi pasionată de lectură şi limbi străine, Ana Maria Vaida a călătorit pornind concentric printr-o parte a Europei de Est, din Romania, Ungaria, Bulgaria ca să ajungă în Orientul Mijlociu, în Iran, Vietnam şi chiar in Caraibe. Ana Maria mai spune despre sine următoarele: „Călătorind am învăţat că nu-i bine să pleci la drum cu multe aşteptări şi idei preconcepute. Etichetele şi prejudecăţile se lasă acasă dacă vrei sincer să te alegi cu ceva din călătorit. Am învăţat în timp să iau cu mine doar capacitatea de a mă mira şi multă curiozitate.”