Mâini lungi, mâini scurte – Castelul Franzensburg

- Clip, clap, pleosc! - Ce-o fi asta? Eram în faţa unui gasthof elegant din orăşelul Perchtoldsorf, foarte aproape de Viena, după o scurtă plimbare prin centrul pitoresc şi vizitarea bisericii. Uşi închise, nicio mişcare. Ştiam că, în general, spre seară, proprietarii de pensiuni, gasthofuri şi zimmere se retrag în cochiliile lor şi ies de acolo cu greu. De data aceasta, imobilul părea nelocuit. Si nici măcar nu era seară! Soarele de un portocaliu strident sfârşea de pârjolit Austria după o zi cu peste 34 de grade. Sunăm. Linişte. Începem să vorbim tare ca să ne audă cineva. - Clip, clap, pleosc! Michel se uită peste un gros şi tuns gard viu; vede o piscină mică, gonflabilă şi o persoană întinsă pe o saltea albastră. De acolo veneau clipocelile. Eram rupţi de oboseală. Ne dedicasem întreaga zi grădinilor şi castelului Franzenburg din satul Laxenburg*.

*

„Clip, clip”, s-au auzit vâslele bărcilor pe lacul imens, artificial, din par...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Gustin Gheorgina (numită de toţi cei dragi Ghiocel) a fost profesoară de limba franceză, a pictat şi a călătorit mult în Europa. Pasionată de lectură şi de călătorii, caută în incursiunile sale prin lumea mare bucuriile pe cate ţi le oferă arta, arhitectura sau frumuseţile naturii.