Pe drumul cu chiparoşi din poezie, spre Bolgheri

Pe când la noi toamna îşi intra în drepturi cu must, castane şi păduri multicolore, am lăsat în urmă cerul incredibil de albastru, ca să plec în Italia la un târg. Parcă nimerisem pe un alt continent sau cel puţin într-un alt anotimp. Sau amândouă. De la coborârea din avion până în ultima zi a şederii mele în zona litoralului tirenian, aerul mult prea cald şi irespirabil de umed m-a ţinut în şah cu o uşoară senzaţie de apăsare. Credeam că în ziua liberă voi ajunge la Livorno ce pare a avea destule de arătat, dar socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea de la faţa locului. Şi nici cu planurile celorlalţi pentru mine. Printre chiparoşii lui Carducci până-n Evul Mediu Surpriza prietenilor mei era să luăm prânzul într-un loc pe care nu-l mai văzusem şi să petrecem împreună câteva ore relaxante. Ei ştiu cât iubesc Italia şi cât mă bucur să descopăr orice colţişor al ei. De când m-au cunoscut, i-am contaminat cu pasiunea mea pentru călătorii, astfel că în ultima vrem...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Absolventă de Litere şi pasionată de lectură şi limbi străine, Ana Maria Vaida a călătorit pornind concentric printr-o parte a Europei de Est, din Romania, Ungaria, Bulgaria ca să ajungă în Orientul Mijlociu, în Iran, Vietnam şi chiar in Caraibe. Ana Maria mai spune despre sine următoarele: „Călătorind am învăţat că nu-i bine să pleci la drum cu multe aşteptări şi idei preconcepute. Etichetele şi prejudecăţile se lasă acasă dacă vrei sincer să te alegi cu ceva din călătorit. Am învăţat în timp să iau cu mine doar capacitatea de a mă mira şi multă curiozitate.”