Amprenta naturii, la Măgura

Am plecat către Măgura cu speranţa că iarna îşi va etala încă o dată zâmbetul alb peste dealuri şi munţi. Cu un an înainte, tot pe la mijlocul lui martie, am fost într-o tură foto în aceeaşi zonă şi am înotat în zăpadă, fără exagerare. Petra şi-a construit tunele, iar noi am făcut fotografii minimaliste cu copăcei negri profilaţi de un fundal simplu, alb. Cam aşa:

DSC_5672

Dar anotimpurile au toane şi se tachinează între ele, iar la un moment dat unul învinge şi primeşte tronul, până la următoarele alegeri. Am ajuns joi seara la Măgura şi a doua zi, când ne-am trezit, am fost întâmpinaţi cu asta:

Magura-0068

În plus, ploua şi eu simţeam că, în ciuda absenţei zăpezii, aş intra în hibernare, sau cel puţin m-aş face colac şi aş proceda după cum urmează:

Magura-0001

Ce faci aşadar când nu ai zăpadă, nu ai soare, nu ai nici măcar o ceaţă suficient de densă încât să-ţi devină subiect? Cauţi amprenta pământului, amprenta naturii. Dacă peisajul este lipsit de culoare şi contrast, iar liniile se topesc în forme neinteresante, porţi ochelarii pentru detalii, siluete, fiinţe, oameni.

Magura-9085

Magura-9376

Magura-9428

Magura-9471

Sus la munte, martie poate fi foarte bine o lună de iarnă. Asta nu înseamnă că primăvara nu începe să-şi pună, perseverent şi discret, amprenta pe lucruri: se instalează în scorburi, inventând micro lumi în care pulsează viaţa şi culoarea, pocneşte în muguri, izbucneşte galben în mâţişori pufoşi şi face cocoşii să umble ţanţoşi pe lângă şi peste găini.

Magura-

Magura--2

Magura-9028

Magura-0286

Bătrânii încep să-şi pregătească câmpurile, tinerii pozează mândri în căruţă, o mână de oi dă iama în curtea în care ştiu că găsesc boabe de porumb, câinii latră sau vin şi se sprijină greoi de tine, un cal se sperie când te vede şi, dacă te uiţi de aproape, observi cum natura şi-a lăsat semnătura pe lemne, pe pământ, pe trunchiuri.

Magura-0265

Magura-9398

Magura-0088

Magura-0378

Sau poţi să constaţi că şi omul îşi lasă o amprentă, nu cea mai inspirată.

Magura-0073

Magura-0084

Magura-0185

Magura-0190

Nu poţi surprinde în imagine corul de berbeci sau aerul curat care îţi hrăneşte sufletul, dar poţi izola texturi, diagonale, zig-zag-uri, poteci.

Magura-0143

Magura-0151

Magura-0092

Magura-9141

Magura-9158

Magura-9318

Sau poţi să dai frâu liber creativităţii şi să te joci cu aparatul – cine a zis că toate pozele trebuie să fie clare şi drepte?

Magura-0209

Magura-0234

Iar tot ce ţi-am spus eu nu are legătură doar cu fotografia. Cu siguranţă că ţi s-a întâmplat şi ţie să călătoreşti undeva şi să nu ai noroc de cea mai bună vreme. Încearcă să nu rămâi captiv în camera unei pensiuni, ieşi afară şi caută amprenta naturii – cu ochii, cercetând ceea ceea ce e mai puţin evident, cu mâinile, simţind textura lucrurilor, dar şi cu nasul sau cu urechile. Într-un exerciţiu de scris am găsit la un moment dat sugestia de a gusta aerul sau scoarţa unui copac. Poţi face şi asta, desigur, îndrăzneşte orice experienţă care nu te pune în pericol, dar îţi îmbogăţeşte simţurile şi, ca o consecinţă garantată, orele petrecute în aer liber.

Revenind la fotografi sau amatorii de fotografie, experienţa unui workshop cu fotograful Mihai Moiceanu, PhotoTour, este binevenită indiferent de nivelul la care te afli. Ceea ce am apreciat cel mai mult, în orele pe care le-am petrecut la interior, prelucrând şi discutând despre imagini vechi sau făcute chiar atunci, în plimbări, a fost analiza obiectivă şi fără menajamente pe care am primit-o. Este ceea ce atât eu, cât şi Alex, căutăm cu ardoare: păreri care să ne ajute să conştientizăm limitările şi greşelile şi să ne dea instrumentele şi exemplele necesare pentru a progresa. Am îmbinat aşadar teoria şi învăţarea cu bucuria de a ieşi în natură şi a face fotografie şi abia aştept să se alinieze planetele şi să mergem în următoare tură foto în România, sau mai bine spus #ecoromania. Dacă vrei să vezi un calendar, cercetează aici.

Dacă ai participat la acest workshop şi ai postat undeva imagini (pe facebook sau pe un blog), te rog să laşi un link, într-un comentariu, către acestea. Ar putea completa frumos galeria noastră. Mulţumesc!


 

Text: Roxana Farca

Foto: Alexandru Farca şi Roxana Farca

Administratori şi iniţiatori al proiectului LumeaMare, Roxana, Alex şi Petra alcătuiesc o familie şi o echipă care călătoreşte cât de frecvent poate împreună, practicând un turism responsabil. Roxana și Alex sunt pasionați de fotografie, dar pe Alex nu-l întrece nimeni la gătit. Iar Petra este cea care testează destinaţiile din punctul de vedere al unui copil.