Nici nu ştiu cu ce să încep. Încep uşor pe puncte:

1. Fiind aprilie încep cu o păcăleală. O păcăleală pe care mi-a făcut-o cardul foto, care s-a încăpăţânat să îmi arate tot felul de fişiere cu nume extraterestre, mai puţin fotografiile făcute la târg. Cu chiu cu vai am reuşit să recuperez o parte. Şi astea-s toate.

2. Pentru prima dată am luat notiţe şi bine am făcut, pentru motivul expus mai sus  (“lasă că văd eu acasă” nu ar fi funcţionat de data aceasta), chiar dacă mi-au mai scăpat nişte ani pe ici pe colo, chiar dacă de data asta am fost în duo la GoodWine 2012.

Gata cu punctele, că nu îmi plac decât cele de la 80 în sus, şi până acolo e cale lungă .

Ne-am bucurat că am ajuns dimineaţa, când încă puteai să te plimbi liniştit pe la standuri; de, lume puţină, cine se trezeşte duminică dimineaţa să deguste vin?

E greu să faci o trecere exhaustivă, în doar câteva ore, prin toată oferta de vinuri prezentă la târg. Ne-am oprit din degustat atunci când am simţit că papilele noastre nu puteau mai mult şi trebuie să recunosc că multe dintre ele nu au luat calea Spit-ului, iar motivul să zicem că este jumi-juma din ce spune Dan Micuda aici.

Notiţa 1

Şi pentru că trebuia să ne curăţăm şi să ne pregătim papilele pentru greaua încercare, am poposit la standul S.E.R.V.E. unde cu ce puteam începe dacă nu cu un Rose Vinul Cavalerului 2011 şi un Rose Terra Romana 2011, vinuri tinere şi parfumate  care şi-au făcut treaba foarte bine. Dacă acum câtiva ani roze-ul era puţin prezent şi popular, mă bucur că deja este o obişnuinţă a producătorilor şi poate mai ales a consumatorilor de a degusta/bea un rose, mai ales dacă este bun şi nu a rămas doar un vin pe care să-l bei doar vara când este cald. A urmat un Sauvignon Blanc Vinul Cavalerului  2011, un vin plăcut şi proaspăt şi am degustat un vin aflat la graniţa dintre cavaleri şi pământ (Terra), un Merlot Vinul Cavalerului 2010 de care pot să spun că este foarte bun, poate unul dintre puţinele vinuri la care raportul calitate preţ este atât de bun încât nu trebuie ratat. La fel cum nu trebuie ratat nici Cuvee Charlotte 2008. de care ne bucurăm deja ca de revederea cu un bun prieten. Ne-am bucurat de prezenţa domnilor Louis Heriard Debreuil şi  Dan Cornel Săvulescu.

* Da, este vinul cu care am încheiat periplul nostru bahic la GoodWine 2012  - ediţia de primăvară.

Notiţa 2, 3 şi 4

Cumva pe diagonală, trecând într-un tur al standurilor, ne-am oprit când am revăzut-o pe Ioana Micu la standul Liliac, marcă a AMB Wine Company. Recunosc că am citit recent despre Liliac pe blog-uri, prin diferite alte colţuri publice ale internetului românesc, sau direct de la pasionaţii de vin (chiar de la unii din producătorii locali) aşa că ne-am oprit vizita de recunoaştere şi am degustat gama de vinuri (albe în special), producţia anului 2011, prima producţie a unei vii tinere din regiunea Lechinţa şi Batoş.

Un Rose 2011 vinifcat din Merlot, un roze de vară, dulce şi parfumat (vin sec dealtfel ), o Fetească Albă 2011 - gust de miere şi nuci, Fetească regală 2011 - gust floral şi fân, Sauvignon Blanc 2011 - trebuie să spunem preferatul nostru, cu pătrunzător parfum flori de soc şi socată. Am continuat cu un vin roşu, un cupaj de Fetească Neagră şi Merlot 2010 – dur, cu arome de piper care se potriveşte foarte bine cu o brânză de Năsal de la Napolact.

Finalul a fost plin de dulceaţă, nuci şi pâine cu unt şi miere, un Nectar de Transilvania - foarte parfumat, cu doar 12,8% şi “doar” 120 g/L zahăr. Nu suntem fani ai vinurilor dulci, dar nectarul acesta e ceva deosebit într-adevăr.

Notiţa 5

A fost mai scurtă din punct de vedere a vinurilor, mai lungă în discuţia pe care am avut-o cu Eduard Jakab – sommelier, la standul Metro. Am testat un Brunello de Montalcino 2007 şi un Aglianico 2010 foarte interesant.

Notiţa 6, 7, 8 şi 9

Este dedicată vinurilor de la AVINCIS, ocazie cu care am remarcat cu bucurie că şi numele cunoscute consumatorului de masă din România încep să cunoască primăvara. Se reînnoiesc, încep să poarte haine noi, oenologi noi, care aduc prospeţime şi încep să şteargă praful pus peste nume foarte cunoscute ca Drăgăşani, Jidvei şi Cotnari. Revenind la AVINCIS am avut plăcerea să vorbim cu  Ghislain Moritz şi Angela Prada care ne-au prezentat gama de vinuri albe. Am încercat o Crâmpoşie 2011 -un vin sec, tânăr căruia nu i-am găsit încă locul – o prospeţime verde. Ne-a plăcut cupajul de Fetească regală 2010 baricată timp de 9 luni în butoi de stejar şi Pinot gri  2011 40% baricat timp de 9 luni în butoi (sper să nu greşesc )

Am poposit şi la Jidvei, unde le-am descoperit pe Ana şi pe Maria, pe numele lor de cod Muscat/Chardonnay şi Pinot Gris/Fetească Alba creaţii ale francezului Mark Dworkin, vinuri tinere, înrăzneţe, schimbare radicală faţă de ceea ce ştiam despre Jidvei.

Notiţa 10, 11, 12 şi 13

Am poposit apoi pe meleaguri străine – la Vinibuoni şi crama Vylyan.

Crama Vylyan ne-a încântat pur şi simplu cu un Cabernet Franc 2010.

La Vinibuoni, italieni (Tenuta Carretta) care produc în Bulgaria (Edoardo Miroglio) şi vând în România,  am degustat mai multe sortimente din care ne-au atras atenţia un Traminer 2010  - Edoardo Miroglio - foarte bun, puternic şi floral, Langhe DOC Favorita, Gavi 2009 –  Tenuta Caretta – un vin mineral şi proaspăt, şi  Elenovo Chardonnay 2009 – Edoardo Miroglio  – 6 luni în baric, 13,5% alcool, Blanc de Noir - Edoardo Miroglio, un Pinot Noir vinificat în alb, un vin proaspăt, plin şi un pic “pişcător”  şi Innuece 2007 – un Chardonnay complex, la care dopul are lungimea de 5 cm faţă de uzual 3 cm.

Notiţa 14

Şi ca nu închei cu notiţa 13 aşa că trecem la notiţa 14 pe plaiuri mioritice alături de Recaş şi S.E.R.V.E.

La Cramele Recaş ne-am reîntâlnit cu Alexandru Dan care ne-a prezentat en premier un Pinot Noir 2011, 13,5% marca Cocoşul dintre vii şi un Cabernet Sauvignon Castel Huniade o alegere bună pentru categoria sa de preţ. Ştiu că mai aveam de degustat câte ceva (cu siguranţă am fi încercat un Solo Quinta 2011), dar cam până aici ne-a fost .

La S.E.R.V.E. am încheiat cum am spus şi la început cu un Cuvee Charlotte de nota 10.

Ce ne-a plăcut foarte mult este că fiecare degustare pe care am făcut-o a fost susţinută de un dialog foarte plăcut cu oamenii din spatele etichetelor, motiv pentru care, într-adevăr poate ar trebui să zăboveşti mai mult de cele câteva ore pe care le-am avut noi la dispoziţie. Ne-am bucurat să ne întâlnim şi să vorbim cu Bogdan Bocşe, bloggerul printre vinuri.

Şi pentru că sărbătorile pascale se apropie aş vrea să continuăm lista de Ce vinuri bem sau oferim de sărbători cu câteva recomandări:

VINURI ROMÂNEŞTI

De la S.E.R.V.E : Vinul Cavalerului  Rose 2011, Merlot 2010, Terra Romana – Rose 2011, Fetească Neagră 2009, Cuvee Charlotte 2008.

De la Liliac: Sauvignon alb 2011, Nectar of Transylvania 2011.

VINURI STRĂINE

Crama Vylyan – Cabernet Franc 2010,

Vinibuoni - Traminer 2010  - Edoardo Miroglio, Gavi 2009 -Tenura Carretta.

 Încheim precum reclama, consumaţi cu moderaţie şi alegeţi calitatea vs. cantitate, pentru că un vin bun înseamnă respect faţă de voi, dar şi faţă de cei cărora îl oferiţi. 

Şi nu în ultimul rând o serie de articole care poate vă vor mai lumina despre ce, cum şi de să bem un vin bun: printre vinuri, provin, from grapes o wine, berbecutio, vinul din cluj. Dacă am uitat pe cineva trăgeţi-ne de mânecă .

Alba

• Târgul grădinarului – târg de produse şi articole pentru grădinărit (16‑18 martie).

Arad

• Ar 01 Folk – festival de folk şi teatru (16‑17 martie).
• Cupa Ghiocelul – concurs de orientare sportivă (17 martie).

Braşov

• Tango & Body Awareness 4 Rookies – weekend dedicat iubitorilor de tango (16‑18 martie).

Bucureşti

• One World Romania – festivalul de film documentar dedicat drepturilor omului (13‑18 martie).
• Târgul de Turism al României – manifestare dedicată profesioniştilor în domeniu şi publicului interesat de călătorii (15‑18 martie).
• Târg de produse tradiţionale (15‑18 martie).
• Festival de flamenco (3‑26 martie).
• Final Frontier – târg de carte SF&fantasy (17‑18 martie).
• La Antipa, în spatele uşilor închise – colecţii de coleoptere (17 martie).
• Convenţia Internaţională de Fitness – eveniment dedicat pasionaţilor de fitness (17‑18 martie).

Caraş‑Severin

• Semenic Vertical Race – competiţie de schi de tură (17 martie).

Cluj

• Provino – festival de vin, artă şi gastronomie (15‑18 martie).
• Cupa Primăverii – concurs de orientare sportivă (18 martie).

Covasna

• Reflex 2 – bienala internațională de teatru (16‑30 martie).

Iaşi

• Campionatul internaţional de gătit în aer liber (17‑18 martie).

Olt

• Sărbătoarea Primăverii – târg de cadouri de primăvară (14‑18 martie).

Timiş

• Bookfest – salon de carte (15‑17 martie).

Lumea Mare îţi doreşte weekend plăcut!

Dragoş Lumpan a documentat acest obicei din curiozitate, din plăcere (îi place brânza) şi din teama că dacă nu o face acum, poate că nu va mai avea altă ocazie. Şi îmi permit să cred că Dragoş şi-a mai dorit să fie alături de ei pentru că s-a simţit atras de lumea şi calendarul cvasi-cosmic, aşa cum singur îl defineşte, al ciobanilor. A stat în frig alături de ei, a mâncat împreună cu ei, a mers ziua şi noaptea la drum, cu oile, sunt convinsă că a simţit viaţa şi timpul altfel.

După 5 ani, 40.000 km, 100.000 de fotografii, 70 de ore de material filmat, Dragoş spune: “După ce am umblat 5 ani şi am mers în 6 ţări – suficient cât să înconjor pământul – am aflat un lucru care tot timpul a fost şi este aici: noi, în România, avem oameni frumoşi, locuri frumoase, animale frumoase. Nu ne rămâne decât să observăm această frumuseţe şi să ne bucurăm de ea”.

Până acum, expoziţia a fost expusă în Marea Britanie, Austria, Germania, Franţa, Turcia şi Spania. După Muzeul Naţional al Ţăranului Român, expoziţia fotografică va fi prezentată în primăvară, în Italia. Pasul următor va fi lansarea filmului documentar, în 2012.

Vă invit aşadar să vă grăbiţi să o vedeţi! Şi nu vă spun cum sunt expuse imaginile,  păstrez surpriza!

Braşov

• Semi-Maraton Piatra Mare – concurs de alergare şi schi de tură (25 februarie).
• Dragobete la Castelul Bran – concurs pentru îndrăgostiţi (24 februarie).
• Rockstadt Fest – festival de muzică rock (24‑25 februarie).

Bucureşti

• Maratonul teatrului – maraton de spectacole de teatru (22‑26 februarie).
• Astra Film Festival – cel mai important festival internaţional de film documentar din Europa centrală și de est (24‑26 februarie).
• Zilele Independent84 – teatru, film, lecturi publice, jam session, discuţii publice, workshopuri, audiții muzicale, design (24‑26 februarie).
• Dragobetele la Muzeul Satului – program cu muzică, datini şi obiceiuri specifice sărbătorii, teatru, poezie, concursuri cu premii şi voie bună (24‑26 februarie).
• De Dragobete iubeşte româneşte – românii sunt invitaţi să scrie cea mai lungă scrisoare de dragoste din lume (24 februarie).
• Târgul Mărţişorului – târg de mărţişor la Palatul Copiilor (24 februarie – 1 martie).
• Târgul Mărţişorului – târg de mărţişor la Muzeul Ţăranului Român (24‑29 februarie).
• De Mărţişor – târg de mărţişor la Muzeul Satului (20 februarie – 8 martie).
• Geo-Expo Mărţişor – târg de mărţişor la Muzeul Naţional de Geologie (24 februarie – 4 martie).
• Voyage, voyage: Paris – „evadare” în Paris (25 februarie).
• Atelierul năzdrăvanilor – atelier de bricolaj pentru copii, ediţie specială de Mărţisor (25 februarie).
• European  Education Fair –  oferte de studii în străinătate (25‑26 februarie).
• Mă privesc în oglindă şi te văd pe tine – program pentru adolescenţi în cadrul expoziţiei Manufacturile Gobelins: Patru secole de creaţie. Tapiseriile regale (1600-1800) (25‑26 februarie).
• „La Antipa, în spatele uşilor închise” – subiectul prezentării este de această dată „De ce cântă greierii?” (25 februarie).
• Târgul „Ghidul miresei” – cel mai mare târg de nunţi organizat vreodată în România (24‑26 februarie).
• Masa Critică – plimbare în masă cu bicicletele (24 februarie).

Cluj

• Primăvară cu stil – târg de cadouri de Dragobete şi Mărţişor (24‑26 februarie).
• Clujul pedalează pe zăpadă – concurs pentru amatorii de ciclism (25 februarie).
• TRock – târgul de rock şi metal (25 februarie).

Constanţa

• La vie en rose – târg de cadouri (20 februarie – 8 martie).

Mureş

• Sighişoara Blues Festival – eveniment care nu mai are nevoie de nicio prezentare pentru iubitorii blues-ului (23‑25 februarie).

Prahova

• Târgul mierii – târg de produse apicole şi spectacole de muzică folk (24‑26 februarie).
• Winter Air Sports – concurs de snowkite şi speedfly (21‑26 februarie).

Suceava

• Nunta în Bucovina – evenimentul are ca scop promovarea tradiţiilor şi culturii specifice zonei (25‑26 februarie).

Timiş

• Îndrăgostiţi de cărţi –  campanie dedicată iubitorilor de cărţi (14‑24 februarie).
• Ipostaze. Viaţă de biciclist – concurs foto pentru amatori (6‑26 februarie).

 Lumea Mare vă doreşte weekend plăcut!

 Alba

• Serbările zăpezii la Vârtop-Arieşeni (17‑19 februarie).
• Sărbătoarea Fărşangului – eveniment care marchează încheierea iernii şi alungarea spiritelor rele (18 februarie).

Braşov

• Festivalul clătitelor – obicei săsesc sărbătorit înainte de intrarea în postul Paştelui (18‑19 februarie).
• Maratonul zăpezii – concurs de alergare (18 februarie).
• Cupa „Tabere cu suflet” – concurs de schi şi snowboarding (18 februarie).

Bucureşti

• Târguşor Valentin vs Dragobete – târg hand-made (19 februarie).
• Bazarul de Dragobete – expoziţie cu vânzare de lucruşoare hand-made (19 februarie).
• Exotique Market – festin al tradiţiilor, artelor şi savorilor lumilor îndepărtate (16‑19 februarie).
• Blue Festival (17‑19 februarie).
• Târgul Mărţişorului de lux – târg de cadouri (14‑20 februarie).

Cluj

• Caravana Incubator107 – maraton de ateliere de creaţie (18‑19 februarie).

Covasna

• Festivalul „Pomana porcului” – echipele de participanţi vor prezenta tradiţiile locale privind sacrificarea porcului şi preparatele tradiţionale (17‑19 februarie).

Hunedoara

• Bikes on Ice – prima întrunire moto a acestui sezon (17‑19 februarie).

Mureş

• Carnavalul tradiţional Fărşang la Chibed, Miercurea Nirajului şi Păsăreni (18‑19 februarie).

Neamţ

• Festivalul „Piatra pe Zăpadă” – concurs de schi alpin (17‑19 februarie).

Prahova

• Bucegi Winter Race – concurs de schi de tură (17‑19 februarie).

Suceava

• Serbările zăpezii – concursuri şi concerte (10‑19 februarie).

Timiş

• Îndrăgostiţi de cărţi –  campanie dedicată iubitorilor de cărţi (14‑24 februarie).
• Expoziţie de antichităţi (17‑19 februarie).
• Ipostaze. Viaţă de biciclist – concurs foto pentru amatori (6‑26 februarie).

 Lumea Mare vă doreşte weekend plăcut!

Nu îmi aduc aminte când l-am „întâlnit“ prima dată pe Klimt dar sunt sigură că a fost dragoste mare, la prima vedere. Atât de mare încât am făcut la un moment dat compromisul de a înrăma două postere cu tablourile lui şi de a le pune pe pereţi, în casă, lucru pe care nu l-aş mai face acum (de principiu ori e tablou ori nu, iar dacă e print prefer să mă uit la el într-un album). Şi mai ţin minte foarte bine sentimentul care m-a cuprins când am văzut lucrările lui la Belvedere, în prima mea vizită la Viena. Ca de obicei, realul depăşeşte cu mult printul şi, ce să zic, am fost „şocată“ şi mi-a fost greu să mai plec din faţa lor.

Am fost la Viena de mai multe ori până acum. În 2012 chiar nu aveam în plan să merg din nou. Şi totuşi…

Anul acesta Viena celebrează 150 de ani de la naşterea binecunoscutului pictor austriac Gustav Klimt. Vor fi organizate nouă expoziţii speciale, iar ultimul atelier al artistului va fi deschis publicului spre vizitare. Vor putea fi văzute, pentru cine are nervi şi timp, aproximativ 800 de lucrări ale lui Gustav Klimt, mai multe ca oricând!

Înainte de a vă spune unde puteţi vedea lucrările lui, aş vrea să vă povestesc foarte puţin despre el apoi, la finalul articolului, am să ofer şi un premiu unui câştigător, dacă îmi răspunde la o întrebare. Nu am de gând să vă descriu toată viaţa lui Klimt, pe care o puteţi găsi oriunde pe net. Am notat doar câteva aspecte care pe mine m-au legat şi mai mult de arta lui, care m-au făcut să îl înţeleg mai bine.

Gustav Klimt este unul dintre cei mai mediatizaţi artişti, fapt care poarte dăuna şi care, cu siguranţă, influenţează negativ modul în care îi percepem valoarea. Ca expunere i-a depăşit chiar şi pe Dali, Picasso sau Warhol. Lucrările şi ideile sale au ajuns să fie „vândute“ sub formă de reclame, faianţă, decoraţiuni, cărţi, puzderie de suveniruri…

Klimt a revoluţionat arta austriacă, deschizând noi perspective, contribuind la promovarea artei locale peste hotare, alături de alţi membri ai noii grupări artistice, Secesiunea. Nu uitaţi, asta se întâmpla pe la 1890! Dar de ce Secesiune? Se spune că în Roma antică, de fiecare dată când apăreau tensiuni la nivel economic, o parte dintre locuitori părăseau oraşul şi se refugiau pe colinele Aventin sau Janiculum şi ameninţau că vor întemeia acolo o nouă Romă. La intrarea în Clădirea Secesiunii, ridicată de grupul de artişti care au ales să se rupă de tradiţie şi istoricism, scria: „Daţi timpului nostru arta lui şi artei libertatea“ (o traducere aproximativă, dar eu aşa am înţeles).

Nuda Veritas

Prin înclinaţiile  către portretizarea femeii fatale, pictorul a contribuit considerabil la emanciparea femeilor şi la redescoperirea puterii pierdute a erotismului (ştiţi schiţele  erotice care nu au fost cu adevărat publicate decât după moartea lui?). Prezenţa senzuală feminină din tablourile lui Klimt aduce o nouă interpretare a temelor antice,  împregnându-le în acelaşi timp cu forţa prezentului. Feminitatea apare în cele mai diverse forme: figuri mitologice, vrăjitoare, sirene dar şi ca renumite portrete ale personalităţilor vremii (un mic „detaliu“, portretul Adelei Bloch-Bauer s-a vândut în 2006 pentru 135 de milioane de dolari!).

Judith I

În tablourile care arată cupluri, prin contopirea decorativă a acestora într-o formă fluidă, unitară, Klimt pare să încerce atenuarea, dacă nu neutralizarea diferenţelor dintre sexe. Elemente de deosebire există (vezi felul în care este decorat veşmântul în Sărutul – modele rectangulare alb-gri la el, modele florale, colorate şi rotunjite la ea) dar ansamblul are o unitate şi o intimitate care reuşeşte să se desprindă atât de bine de tot ceea ar putea reprezenta mediul exterior! Frumuseţea Sărutului este, pentru mine, dincolo de „aura de aur“ (la propriu, a folosit foiţe de aur), modul în care cuplul este complet izolat, absorbit în sine. Nu cunosc alt tablou care să îmi dea o senzaţie mai clară de căldură şi intimitate!

Sarutul

O mare proporţie din tablourile lui Gustav Klimt sunt peisaje, aproape un sfert, ştiaţi asta?

Attersee

Dacă nu vrei să mergi până la Viena, poţi găsi câteva lucrări şi decoraţiuni semnate de Klimt la Peleş, în România, unde el a stat şi a lucrat când avea 30 de ani. Eu nu am ştiut asta când am vizitat palatul, probabil că se pune prea puţin accent pe astfel de “detalii”.

Gustav Klimt nu şi-a făcut niciun autoportret. „Sunt sigur că nu sunt cu nimic interesant ca persoană“ spunea el. Aşa să fie?

Acum să trecem şi la lucruri mai concrete şi să vă spun unde îl găsiţi pe Klimt în Viena, în 2012 şi nu numai (mulţumesc ComPRess România pentru detalii)

Klimt la Palatul Belvedere (25.10.2011 – 04.03.2012 şi 12.07.2012 – 06.01.2013)

Palatul Belvedere, care deţine cea mai mare colecţie de picturi ale lui Klimt din lume, este instituţia care a marcat prin expoziţia „Gustav Klimt/Josef Hoffmann. Pionieri ai Modernismului“ începutul anului jubiliar dedicat pictorului austriac. Deschisă până pe 4 martie, expoziţia pune accentul pe colaborarea intensă dintre cele două personalităţi, colaborare care a început odată cu naşterea Secesiunii Vieneze în anul 1897 şi a durat până la decesul lui Klimt în anul 1918. O a doua expoziţie „150 de ani Gustav Klimt“, dedicată capodoperelor semnate de pictorul austriac, va fi organizată la Palatul Belvedere între 12 iulie 2012 şi 6 ianuarie 2013.

Portretul lui Emilie Flöge

Muzeul de Istoria Artei (KHM) îl celebrează pe Klimt (14.02.-06.05.2012)

pictura decorativa casa scarilor © Kunsthistorisches Museum

Între 14 februarie şi 6 mai 2012 Muzeul de Istoria Artei din Viena prezintă o expoziţie dedicată perioadei creative de mijloc a artistului. În centrul atenţiei stau cele 13 picturi şi schiţele aferente pentru decorul scărilor Muzeului de Istoria Artei (KHM).  Comanda pentru această lucrare a fost primită şi executată de către „compania pictorilor” – formată din Gustav şi Ernst Klimt împreună cu Franz Matsch. Cu ocazia expoziţiei de la KHM publicul va putea admira pentru prima oară de aproape pictura lui Klimt de pe peretele de nord al casei scărilor. Pe întreaga lăţime a casei scărilor va fi ridicată o punte de trecere, care va fi accesibilă pe parcursul întregului an jubiliar, chiar şi după terminarea expoziţiei.

Muzeul Leopold îl prezintă pe omul şi artistul Klimt (24.02-27.08.2012)

„Klimt ca persoană. Picturi – scrisori – introspecţii“, expoziţie deschisă la muzeul Leopold între 24 februarie şi 27 august 2012, are ca punct central  moştenirea lăsată de partenera de viaţă a artistului, Emilie Flöge, ce cuprinde cărţi poştale, fotografii şi scrisori pe care Gustav Klimt i le-a adresat acesteia. Întreaga corespondenţă oferă o imagine veridică asupra vieţii de zi cu zi şi a călătoriilor întreprinse de artist. De asemenea picturi celebre precum „Moartea şi viaţa“, aflate în colecţia muzeului, sau alte lucrări oferite spre împrumut de instituţii şi colecţionari din Europa, SUA şi Japonia, sunt confruntate cu citate ale artistului. Expoziţia este completată de numeroase fotografii istorice şi obiecte ce au aparţinut lui Klimt. Special pentru această expoziţie va fi reconstruit şi atlierul artistului.

Moarte si viata

Desenele lui Klimt la muzeul Albertina (14.03-10.06.2012)

Între 14 martie şi 10 iunie muzeul Albertina prezintă o mare parte din cele 170 de schiţe realizate de Klimt, aflate în colecţia muzeului. Pe lângă acestea, expoziţia va fi completată de schiţe, desene şi alte documente de referinţă oferite  cu împrumut de colecţii naţionale şi internaţionale.

“Klimt. Colecţia Wien Museum” – prezentată pentru prima oară în întregime (16.05.-16.09.2012)

Cu cele aproximativ 400 de desene, dar şi picturi celebre, precum „Portretul Emiliei Flöge“ şi „Palace Athene“ Wien Museum deţine cea mai mare şi în acelşi timp cea mai variată colecţie Klimt din lume. Din colecţie fac parte şi obiecte rare precum halatul de lucru al artistului, masca mortuară, copii originale ale fotografiilor-portret, un mulaj al mâinii sale drepte, afişul, care a provocat un adevărat scandal, realizat pentru prima expoziţie a Secesiunii Vieneze, sau desenul lui Egon Schiele, care îl înfăţişează pe Gustav Klimt trecut în nefiinţă. Wien Museum va prezenta acestă colecţie vastă în întregime pentru prima dată, între 16 mai şi 16 septembrie 2012.

Palace Athene

Vila Klimt, accesibilă din vara lui 2012

Vila Klimt din Hietzing, în districtul al 13-lea al Vienei este momentan în curs de renovare şi urmează să fie deschisă publicului din vara acestui an. Klimt a folosit această casă cu grădină pe post de atelier de lucru, începând cu anul 1911 până la decesul său în 1918. În 1923 casa a fost reconstruită, adaugăndu-se un etaj peste vechiul atelier al lui Klimt. După deschiderea vilei, publicul va putea viziona la parter atelierul artistului, refăcut în cele mai mici detalii pe baza descrierilor şi imaginilor din perioada respectivă.

Mai multe detalii găsiţi aici. Iar dacă zburaţi cu Austrian Airlines păstraţi cartea de îmbarcare, pentru că veţi avea reducere la biletele de intrare în muzee.

La final o invitaţie şi un foarte mic concurs. Am cumpărat pentru voi o farfuriuţă de ceai, genul de suvenir tipic Klimt. Vreau să vă invit să îmi spuneţi ceva interesant legat de pictorul vostru preferat (nu Klimt, oricare altul!): ce anume v-a impresionat la viaţa lui, cum l-aţi descoperit sau de ce vă place un anumit tablou. Comentariul care îmi va plăcea cel mai mult va fi câştigător. Am ales cu mâna mea farfuriuţa, tot cu mâna mea o voi oferi, dacă eşti în Bucureşti. Dacă eşti din ţară găsim noi o cale, numai să nu fii din afara României pentru că nu voi putea să ţi-o trimit!

Drepturi foto:

© Belvedere, Wien, Leopold Museum, Wien, © Albertina, © Wien Museum, © Kunsthistorisches Museum, Wien, © Leopold Museum, Wien

]]> http://lumeamare.ro/2012/02/16/un-sarut-pentru-care-sa-mergi-pana-la-viena-in-2012/feed/ 19 http://lumeamare.ro/2012/02/09/idei-de-weekend-10-12-februarie/?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=idei-de-weekend-10-12-februarie http://lumeamare.ro/2012/02/09/idei-de-weekend-10-12-februarie/#comments Thu, 09 Feb 2012 13:00:06 +0000 Lorena http://lumeamare.ro/?p=34432 Dragilor, nu vă lăsaţi descurajaţi de gerul de afară şi nu vă încuiaţi în casă în aşteptarea primăverii. Chiar dacă e iarnă, zăpadă şi ger, tot se întâmplă câte ceva interesant. Avem veşti bune pentru amatorii sporturilor de iarnă, pentru îndrăgostiţii care aşteaptă cu nerăbdare Valentine’s Day şi Dragobetele, dar şi pentru cei care visează la primăvară. Şi mai avem şi alte recomandări care, sperăm noi, să vă fie de folos. Dacă am uitat ceva să ne fie cu iertare, doar suntem şi noi oameni. Dar suntem deschişi oricăror sugestii venite din partea voastră pe care le‑om primi cu mult drag şi le‑om da drumul mai departe în lumea mare ca să afle toată suflarea despre ele.

Arad

• I Made This! – festival de manufactură şi artizanat (11‑12 februarie).

Bihor

• Serbările zăpezii – concursuri şi spectacole (10‑12 februarie).

Bistriţa‑Năsăud

• Serbările zăpezii – concursuri şi spectacole (10‑12 februarie).

Braşov

• Cupa Drumarilor la schi alpin (11‑12 februarie).
• Schimb de cărţi (12 februarie).

Bucureşti

• Valentine’s Day Fair – târg  de Valentine’s Day la Galeria Dalles (9‑14 februarie).
• Love, Amore, Iubire! – târg de cadouri (7‑14 februarie).
• Târguşor Valentin vs Dragobete – sărbătoare pentru fete (12 februarie).
• Sfântul Valentin la Muzeul Satului – târg dedicat îndrăgostiţilor (12 februarie).
• Atelier Valentine’s Day – atelier de creaţie cu tema Valentine’s Day (11 februarie).
• Expo Love Crystal – expoziţie cu vânzare de bijuterii, cristale şi pietre semipreţioase (10‑12 februarie).
• Atelier de mărţişoare  (12 februarie).
• Atelier de mărţişoare BIO (12 februarie).
• Atelier cu IUBIRE (de natură) (12 februarie).

Caraş‑Severin

• Cupa Muntele Mic la schi (11‑12 februarie).
• Cupa Gărâna – finalele campionatelor naţionale de  orientare pe schiuri (10‑13 februarie).

Cluj

• Târg de Valentine’s (11‑14 februarie).
• Cupa Vlădeasa la schi alpinism (11‑12 februarie).

Gorj

• Serbările zăpezii – concursuri, premii, distracţie (11‑12 februarie).

Hunedoara

• Open Race Retezat – competiţie de schi de tură (10‑12 februarie).

Iaşi

• Roţi pe gheaţă – concurs de cross country (12 februarie).

Prahova

• Ice Climbing World Cup Buşteni 2012 – cupa mondială de căţărare pe gheaţă (9‑11 februarie).
• Pop This – concurs de sărituri cu snowboard-ul (11 februarie).

Sibiu

• Cupa de Ski a Consulatului Austriei la Sibiu (11 februarie).
• Arena Platoş Freestyle Open – concurs de snowboard şi freeski (10‑12 februarie).

Suceava

• Serbările zăpezii – concursuri şi concerte (10‑19 februarie).
• Seara de poveşti – poveşti la Cărtureşti (10 februarie).

Timiş

• Ipostaze. Viaţă de biciclist – concurs foto pentru amatori (6‑26 februarie).
• Atelier de pâine artizanală – atelier cu miros de pâine proaspătă (11 februarie).

Vaslui

• Best Film Fest – cele mai bune filme ale anului 2011 (10‑16 februarie).

Lumea Mare vă doreşte weekend plăcut!

A doua oară eram mai mare – cam prin liceu – şi nu îmi doream nimic altceva decât să ajung acolo, că doar nu eram mai prejos decât colegii. Nu ştiam mai nimic nici despre istoria muzeului (înfiinţat în 1834, cu mult până la naşterea lui Grigore Antipa), nici despre munca şi în general viaţa omului de ştiinţă al cărui nume l-a preluat ulterior Muzeul Naţional de Istorie Naturală, începând cu 23 mai 1933 (tare bun e Google la casa omului!). Acest episod mi-a rămas proaspăt în memorie ca menta în mojito: era iarnă, destul de frig înăuntru, iar tâmplăria cu vopsea scorojită îmbrăca nişte geamuri urâte care întunecau şi mai mult atmosfera.

Urmând traseul bine stabilit de către administratori, am trecut prin culoare cu dulapuri antice folosite drept postamente pentru fascinantele borcane în care zăceau şerpi, crustacee şi chiar creieri. Am trecut şi pe lângă scheletul unui Deinotherium Gigantissimum, mândria muzeului, cum aveam să aflu mai târziu, am văzut foarte multe animale naturalizate, unele perfect conservate, altele mai şifonate de trecerea anilor, a cutremurelor sau chiar a oamenilor. Şi am plecat. Nu pot spune că atunci l-aş mai fi recomandat cuiva, mai ales că din naştere mă chinuie o milă covârşitoare atunci când e vorba de suferinţa altora, chiar şi a plantelor. Ori pentru mine a fost aproape un film horror să-mi imaginez prin ce proceduri au trecut exponatele de acolo ca să arate aşa cum le vedeam eu.

A trecut vremea, dându-l uitării şi resemnându-mă cu gândul că în capitală nu prea sunt muzee cum au alţii. Până acum vreo hmm… trei ani (?) când au apărut primele zvonuri ale unei mega renovări cu mega investiţii pentru mega muzeul României!

Am vânat orice informaţie pe internet, am tocit site-ul muzeului tot căutând la secţiunea Noutăţi şi pentru o bună perioadă, tăcerea a dominat într-un fel insensibil. Apoi a început distracţia: se va redeschide în aprilie, ba în octombrie, ba la anu’ în mai, ba la anu’ în noiembrie, ah, în decembrie, dar stai, că e prin iunie şi până la urmă s-a întâmplat şi minunea în septembrie anul acesta, nu înainte de a afla de pe la televizor şi de prin presă că s-au cheltuit 13 milioane de euro şi că va fi cel mai spectaculos muzeu din câte ne-au văzut ochii prin ţara noastră, ba chiar prin sud-estul Europei. Şi ştiţi ceva? Mie chiar mi s-a părut extraordinar! Cu plusuri şi minusuri, normal, dar în sfârşit, la a treia vizită, îl pot recomanda fără să mă tem că se vor arunca spre mine cartofi şi roşii.

Minusurile sunt puţine, de fapt, doar unul, aşa că încep cu el: a trebuit să îmi iau o zi de concediu (vineri mai exact) ca să mă asigur că nu voi sta o oră la coada de la intrare (chiar dacă au trecut luni bune de la inaugurare). Vă întrebaţi poate de ce se formează cozile acelea nesuferite? Păi de la puhoiul de oameni curioşi, dar mai ales de la automatele de bilete, două la număr, amplasate în holul muzeului. Trebuie să aveţi banii exacţi, altfel nu primiţi restul, plus că sunt tare mulţi români care încă au probleme cu tehnologia modernă în general, mai ales „butonarea” unei astfel de maşinării…

Călătoria prin Antipa m-a făcut să mă simt europeană, atât de bine făcut este totul. Sisteme touch-screen cu informaţii despre absolut fiecare exponat în parte, lumini şi sunete adaptate pentru specificul fiecărei încăperi, videoproiecţii şi oameni civilizaţi care nu jumuleau păsările şi nici nu scriau pe spatele mistreţilor declaraţii de dragoste.

Ce mi-a plăcut cel mai mult:

• felul în care s-au creat poveşti, animalele fiind expuse în ipostaze cât mai naturale (o lupoaică tocmai le aduce puilor un iepure prins între colţii ei ameninţători, un şarpe adulmecă nişte broscuţe ţestoase, un stol de pelicani îşi ia zborul, în timp ce un pui de struţ tocmai se iveşte din oul său);
• acolo unde nu s-au putut conserva, animalele acvatice au fost reproduse cu o fidelitate desăvârşită; cel mai mult m-a atras un rechin care îmi stătea în creştet, aproape ca în Oceanograful din Valencia, unde rechinii chiar se plimbau prin apă pe deasupra tunelurilor cu vizitatori;
• muzeul m-a purtat prin toate zonele posibile, de la savana africană până la Polul Nord sau Delta Dunării;
• preferata mea pentru care m-aş tot întoarce în Antipa a fost peştera, mult mai extinsă decât era înainte; am găsit pe-acolo oseminte umane, desene rupestre, stalactite, stalagmite şi chiar vietăţile locului (păstrate în diverse recipiente);
• fostele borcane trântite pe dulapuri erau acum expuse ca nişte medalii olimpice, în spaţii create special, cu LED-uri care le puneau în evidenţă conţinutul (da, în continuare greţos, dar captivant);
• oamenii nu au fost ignoraţi: am putut vedea evoluţia creierului şi a altor organe de la peşte la om, am văzut mulaje cu aborigeni din toate colţurile lumii, plus costume, unelte şi accesorii;
• traseul este prevăzut cu o zonă dedicată biroului lui Grigore Antipa unde am putut vedea câteva lucrări ale sale precum şi diverse obiecte personale.

A fost o vizită de nota 10. Am debutat alergând pe Şos. Kiseleff ca să o luăm înaintea unui grup imens de copii abia ieşiţi de la şcoală, am făcut câteva poze prăpădite cu telefonul, trăind senzaţia unui infractor care tocmai jefuieşte o bancă, clădirea fiind împresurată cu camere de supraveghere (exact, nu mai avem voie să facem fotografii decât dintr-acelea profesionale, cam 1000 de leioră, lei de-ăia noi şi grei) şi am terminat turul muzeului cu un plus de cunoştinţe pe care nu le-aş fi putut afla într-un mod mai plăcut decât aici.

Acest articol face parte din seria celor despre Bucureşti, oraşul adoptat de Laura, ca răspuns la campania noastră de adopţii.

Să ne ocupăm un pic de GoodWine având în vedere că după după degustarea Guigal/Yalumba mai am nevoie de un strop de linişte şi de gânduri aşezate.

Ziua aleasă de mine a fost sâmbătă, 19 noiembrie, dar sincer cred că aş fi mers în fiecare zi a târgului. Multe lansări, degustări inedite, atât din lumea vinului cât şi din cea culinară. Nu mi-am  propus un tur de forţă, ci am ales câteva standuri la care am stat mai pe îndelete. Cu siguranţă ar fi meritat şi altele, dar cine ştie, poate data viitoare.

Aşa că dimineaţa, la ora la care puţini bucureşteni şi probabil ceva naţionali veniţi special pentru târg, păşeau în spaţiul destinat târgului din World Trade Plaza, mi-am lăsat maşina acasă şi am intrat din nou, în Lumea Vinului.

Am aşteptat cu nerăbdare ora 11, oră la care S.E.R.V.E. anunţa o degustare singulară de Cuvee Charlotte 2008. Pentru că am ajuns înainte de 11, am degustat în avanpremieră o Fetească albă 2011 – Vinul Cavalerului, un vin plăcut papilelor mele, proaspăt, onctuos cu parfum fructat. Ora 11 a venit, sticlele s-au schimbat şi am putut să degust ultimul venit în familia Cuvee Charlotte, aşa cum nu am cunoscut-o din păcate ca aici. Un vin aniversar pentru producătorul român, cu o etichetă preluată de la primul membru ieşit în lume în 1999, purtând semnătura celui care l-a creat, Contele  Guy de Poix. Un asamblaj de Fetească Neagră şi Merlot, o ediţie limitată la doar 15.000 se sticle, un vin cu arome şi gusturi aproape aşezate, medaliat cu aur la AWC Vienna anul acesta. Cu siguranţă l-aş lua şi şi l-aş mai ţine încă 2, 3 ani ferit de privirile mele.

Am încheiat cu o notă tânără, parfumată şi roze adică o combinaţie de Fetească Neagră şi Cabernet Sauvignon - Terra Romana Roze 2011.

Alături de standul S.E.R.V.E. am reîntâlnit trufele de Trufex şi gustul lor inconfundabil. Anul 2011 se pare că a fost un an greu pentru trufele româneşti; acum şi până în decembrie mai putem găsi trufele albe, dacă avem câinii corespunzători şi ştiinţa de a căuta .

M-am oprit apoi la Budureasca unde doamna Vica Necula mi-a făcut cunoştinţă cu un Pinot Grigio 2010  provenit dintr-o viţă tânără de 3 ani, deocamdată vinificat demisec; o aromă plăcută de flori de câmp, un gust uşor şi proaspăt. Cu siguranţă aştept şi varianta de vinificaţie pe “sec”.

Feteasca Neagră 2007 - Origini un vin corpolent, roşu rubiniu cu arome de fructe de pădure şi cireşe negre, a fost o surpriză plăcută pentru mine, la fel ca şi Reserva 2006 – Origini, obţinută din plantaţia veche, un cupaj clasic Pinot Noir, Cabernet Sauvignon şi Merlot, un vin care mi-a atras cu siguranţă atenţia.

Am luat o pauză mică şi mi-am îndreptat atenţia către zona culinară unde am gustat pentru prima dată produse ale bucătăriei moleculare, o combinaţie între bucătăria clasică, chimie şi fizică. Probabil că profesia mea şi aroma noului mi-au alimentat curiozitatea şi poate voi încerca câte ceva, cândva. Deci, un tzatziki molecular nu a fost rău de loc, iar prezentarea cu siguranţă este una cu mult mai rafinată decât cu ceea ce suntem obişnuiţi. Cei de la Fusion Technique chiar m-au impresionat.

Zona culinară a fost completată de brânzeturile de la Napolact şi cărnăria de la Angst.

Cu papilele refăcute m-am oprit la standul WineRo unde Veronica Guzun m-a împrietenit cu roze-ul corpolent de la Enira 2010, un melange mai puţin întâlnit la noi cu Petit Verdot, Merlot şi Shiraz în rolurile principale, medaliat cu aur la Premiile de excelenţă Vinul.ro 2011. Pentru mine acest vin cere ceva lângă, o mâncare uşoară, o brânză albastră bună (combinaţie încercată şi la stand şi merge de minune). Am continuat cu Duo by Enira, un cupaj de Merlot şi Shiraz fructos şi elegant.

 Ultimul stand pe la care am trecut, dintr-o curiozitate care s-a dovedit o experienţă minunată din punct de vedere gustativo – olfactiv, a fost cel al Heinrig Distribution. În ordine Zonin – Amarone della Valpolicela 2008, Poggio Le Coste – Barolo 2007  şi Poggio Le Coste – Barbaresco 2006, vinuri puternice cu mult caracter. Amarone era una din curiozităţle pe care vroiam să mi le satisfac, lucru ce sa întâmplat cu succes.

Cu siguranţa ediţia de anul acesta a fost o ediţie a premierelor, fără să îmi planific dinainte am degustat vinuri necunoscute pentru mine până acum, lăsând vechile “prietenii” să fie reîntâlnite… şi băute cu alte ocazii.

Să ne reauzim cu bine.

PS. sper că nu am încurcat ceva denumiri de licori bahice, aştept corecturi dacă sunt necesare

Discuţia poate fi lungă aşa că să vă spun de unde am pornit. După cum ştiţi am adoptat Clujul. Şi m-am bucurat foarte mult atunci când am citit despre Festivalul Artelor şi Multiculturalismului care începe acolo, de mâine. Am citit pe site-ul oficial că oraşul Cluj este al patrulea din România în ceea ce priveşte diversitatea etnică. Apropo, ştie cineva care sunt primele 3 oraşe? Acest festival va aduna la un loc comunităţile de armeni, chinezi, japonezi, basarabeni, maghiari, palestinieni şi aşa mai departe. O mică lume mare într-un singur oraş! Programul se anunţă interesant, îl puteţi găsi aici.

De ce v-am scris asta? Pentru că eu nu pot ajunge deşi mi-aş fi dorit şi pentru că aş fi extrem de bucuroasă dacă cineva s-ar oferi să ne povestească, săptămâna viitoare, cum a fost – sau să ne trimită măcar nişte poze. Găsim un ambasador în Cluj, dornic să participe la Festivalul Artelor şi Multiculturalismului?