<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>impresii din lumea mare &#187; Capodopere</title>
	<atom:link href="http://lumeamare.ro/category/patrimoniu/capodopere/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://lumeamare.ro</link>
	<description>jurnal de calatorii</description>
	<lastBuildDate>Fri, 30 Jul 2010 13:21:21 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.2</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Dacă Luvrul ar fi un magazin</title>
		<link>http://lumeamare.ro/2010/07/07/daca-luvrul-ar-fi-un-magazin/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=daca-luvrul-ar-fi-un-magazin</link>
		<comments>http://lumeamare.ro/2010/07/07/daca-luvrul-ar-fi-un-magazin/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 07 Jul 2010 12:00:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alina</dc:creator>
				<category><![CDATA[Capodopere]]></category>
		<category><![CDATA[Amboise]]></category>
		<category><![CDATA[François 1]]></category>
		<category><![CDATA[Gioconda]]></category>
		<category><![CDATA[Luvru]]></category>
		<category><![CDATA[Pont des Arts]]></category>
		<category><![CDATA[Venus din Milo]]></category>
		<category><![CDATA[Vincenzo Peruggia]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lumeamare.ro/?p=9912</guid>
		<description><![CDATA[Îţi propun un mic exerciţiu de imaginaţie. În cazul în care Luvrul ar fi un magazin unde toate exponatele ar avea acelaşi preţ &#8211; să zicem 100 de lei &#8211; şi ai putea cumpăra unul singur, care ar fi acela şi de ce? Ne vom imagina că prin absurd vei fi singurul cumparator, deci poţi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Îţi propun un mic exerciţiu de imaginaţie. <strong>În cazul în care Luvrul ar fi un magazin unde toate exponatele ar avea acelaşi pre</strong><strong>ţ</strong><strong> &#8211; s</strong><strong>ă</strong><strong> zicem 100 de lei &#8211; şi ai putea cumpăra unul singur, care ar fi acela şi de ce? Ne vom imagina c</strong><strong>ă</strong><strong> prin absurd vei fi singurul cumparator, deci po</strong><strong>ţ</strong><strong>i alege orice!<br />
</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong> </strong></p>
<p style="text-align: justify;">Poate te-ai îndrepta spre<strong> colecţia egipteană </strong>sau spre <strong>Venus din Milo</strong>? Ori <strong>Gioconda</strong> (Mona Lisa pentru anglo-saxoni) îţi face cu ochiul de mult? Te-ai întrebat vreodată care sunt motivele celebrităţii acestui tablou, în afară de tehnica ireproşabilă sau de misterul care inconjoara de secole originea modelului care i-a pozat pictorului? Ştim cu toţii că a fost creat de către <strong>Leonardo da Vinci</strong>, întrebarea logică fiind ce căuta într-un muzeu din Paris. Ei bine, Gioconda l-a însoţit pe Leonardo la castelul Amboise, unde protectorul său, François I îl instalase spre sfârşitul vietii şi unde de altfel a şi fost înmormântat. Nu e foarte clar când a intrat regele în posesia tabloului &#8211; înainte sau după moartea creatorului său. Cert este că a fost conservat la Versailles sub domnia Regelui Soare şi că <strong>după crearea Muzeului Central al Artelor la Luvru în secolul al XVIII-lea a fost prezentat cu mândrie ca piesă de rezistenţă a colecţiei naţionale a Franţei.</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Studiat şi recopiat în cele mai mici amănunte de către istorici şi pictori deopotrivă, tabloul devine extrem de cunoscut după<strong> furtul din 1911.</strong> Pictorul italian <strong>Vincenzo Peruggia</strong> îl subtilizează cu intenţia de a-l reda ţării sale de origine, Italia. Anchetatorii suspectează pe toate lumea, de la pictorii cubişti la poetul Guillaume Apollinaire, şi reuşesc să dea de urma Giocondei doi ani mai târziu, urmăriţi îndeaproape de jurnaliştii din întreaga lume. După această întâmplare, tabloul devine un adevărat obiect de cult, sacralizat până la exces.</p>
<p style="text-align: justify;">Dacă ajungi la Paris, te sfătuiesc să treci pe la Luvru. Poate arta nu te pasionează şi aglomeraţia din muzeele pariziene te sperie. Merită însă să faci o plimbare prin curte şi să admiri (sau nu) stilul modern al piramidei devenită emblematică pentru muzeu. Plimbare pe care o poţi prelungi apoi pe <em>Pont des Arts</em>, locul ideal pentru un picnic. Iar la sfârşitul zilei, dacă mersul pe jos nu te încântă, poţi lua la un <em>bateau mouche</em> şi vedea astfel fără prea mare efort Parisul. <strong>La căderea serii, vei înţelege cu adevărat de ce Parisului i se spune oraşul luminilor!</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Dar pan</strong><strong>ă</strong><strong> atunci, nu uita te rog sa imi r</strong><strong>ă</strong><strong>spunzi la intrebarea initial</strong><strong>ă</strong><strong>: daca Luvrul ar fi un magazin unde toate exponatele ar avea acelaşi pre</strong><strong>ţ</strong><strong> &#8211; s</strong><strong>ă</strong><strong> zicem 100 de lei &#8211; şi ai putea cumpăra unul singur, care ar fi acela şi  de ce?</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>
<a href='http://lumeamare.ro/2010/07/07/daca-luvrul-ar-fi-un-magazin/marc-bertrand/' title='Marc Bertrand'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2010/07/Marc-Bertrand-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="Marc Bertrand" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2010/07/07/daca-luvrul-ar-fi-un-magazin/amelie-dupont/' title='Amélie Dupont'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2010/07/Amélie-Dupont-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="Amélie Dupont" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2010/07/07/daca-luvrul-ar-fi-un-magazin/amelie-dupont-4/' title='Amélie Dupont 4'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2010/07/Amélie-Dupont-4-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="Amélie Dupont 4" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2010/07/07/daca-luvrul-ar-fi-un-magazin/amelie-dupont-3/' title='Amélie Dupont 3'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2010/07/Amélie-Dupont-3-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="Amélie Dupont 3" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2010/07/07/daca-luvrul-ar-fi-un-magazin/david-lefranc-2/' title='David Lefranc 2'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2010/07/David-Lefranc-2-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="David Lefranc 2" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2010/07/07/daca-luvrul-ar-fi-un-magazin/david-lefranc/' title='David Lefranc'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2010/07/David-Lefranc-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="David Lefranc" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2010/07/07/daca-luvrul-ar-fi-un-magazin/apur-jc-choblet/' title='Apur-JC Choblet'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2010/07/Apur-JC-Choblet-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="Apur-JC Choblet" /></a>
<br />
</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong><br />
</strong></p>
<p style="text-align: justify;">
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://lumeamare.ro/2010/07/07/daca-luvrul-ar-fi-un-magazin/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Palatul ideal</title>
		<link>http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=palatul-ideal</link>
		<comments>http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2009 21:20:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ghiocel(a)</dc:creator>
				<category><![CDATA[Capodopere]]></category>
		<category><![CDATA[Featured Articles]]></category>
		<category><![CDATA[Ferdinand Cheval]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[Hauterives]]></category>
		<category><![CDATA[palatul ideal]]></category>
		<category><![CDATA[postas]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lumeamare.ro/?p=355</guid>
		<description><![CDATA[“Daca vrei aur, cauta-l in mainile tale.”
Ferdinand Cheval
Nu este Neuchwanstein, nici Versailles, Schonbrunn sau Real ; nu s-a inaltat din dorinta cuiva puternic, cu arhitecti si mesteri vestiti ; este opera monumentala a unui singur om.
Chipul sau, schita din metal, insotit de roaba in care si-a adunat pietrele – materia prima pentru Palat, il intampina pe calator [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>“Daca vrei aur, cauta-l in mainile tale.”</strong><br />
<em>Ferdinand Cheval</em></p>
<p>Nu este Neuchwanstein, nici Versailles, Schonbrunn sau Real ; nu s-a inaltat din dorinta cuiva puternic, cu arhitecti si mesteri vestiti ; este opera monumentala a unui singur om.<br />
Chipul sau, schita din metal, insotit de roaba in care si-a adunat pietrele – materia prima pentru Palat, il intampina pe calator la intrarea in Hauterives-Drome, Franta, intr-un rond inflorit. Se numea Ferdinand Cheval (1836-1924) si era un modest postas visator; 33 de ani el a fost creator – arhitect, zidar, sculptor al unui edificiu de o frumusete ireala, prin care si-a materializat gandurile si filosofia.</p>
<p><strong>Asimetrie si simbolistica</strong><br />
La primul contact vizual cu aceasta opera insolita compozitia aiuritoare si viermuiala de detalii, surmontate de elemente de castel medieval si catedrala gotica, te blocheaza mental; te-ai astepta ca multimea de forme sa prinda viata subit. Dar cum toate pietrele mestesugit fixate raman imobile, iti tragi sufletul si, contempland cele patru laturi inegale, galeria, terasa, incepi sa descifrezi componentele acelei lumi surprinzatoare. Regnul vegetal si cel animal, omul, Occidentul si Orientul se juxtapun alcatuind un univers al fraternitatii. Palmieri, aloe, arbori, ciuperci, liane si radacini rasucite, unduitoare se ridica spre cer sau alearga pe suprafete ondulate; cainele, berbecul, ursul, caprioara, caracatita, camila, dragonul, cocosul, gaina, pasari ale vazduhului surprinse in miscare sau in scene mistice – sarpele, populeaza spatiile ramase intre templul hindus, mormantul egiptean si cel roman, moscheie, castelul medieval, casele miniaturale – romana, algeriana, elvetiana, americana (Casa Alba). Animale pasari si oameni “vietuiesc” si in grote, nise, labirinturi, in galerie si pe, sau langa turnuri cu creneluri sau conice.<br />
Pana la aceasta “intalnire” consideram ca orice constructie presupune simetrie si rigoare, linii clare, drepte, iata ca aici liniile curbe sunt la putere in arcuri, scari, bolti, plafoniere, vase de flori, cascade sau fantani (care, la vremea lor, functionau). Asimetria si ornamentarea intregului spatiu domina ansamblul guvernat de trei giganti: Cezar, Vercingetorix si Arhimede, smulsi din istorie.<br />
Cu exceptie grupurilor de coloane ale caror capiteluri sunt identice, a vaselor de flori si a catorva frize ornamentale, fiecare fragment traieste prin el insusi, irepetabil. Siluete umane, realizate in maniera primitiva, se integreaza armonios, completand o lume reunificata in care timpul si spatiul abolite sterg diferentele intre religii si civilizatie. Biblia, filosofia budista si islamul sunt reprezentate simbolic prin constructiile specifice.</p>
<p>Filosofia privind destinul, puterea sau slabiciunile, calitatile si defectele omului supus trecerii timpului este prezenta sub forma unor inscrisuri pe placi fixate in fundal, cuprinzand titluri (explicative), maxime, cugetari si mici poeme.</p>
<p><strong>Debut de arta totala si creatie deschisa</strong><br />
Palatul ideal s-a dovedit a fi un debut de arta totala. Forme create, flori “vii”, susurul apelor, luminile si umbrele datorate diferitelor elemente ale zilei sau ale anotimpurilor solicita vazul, auzul, mirosul; creatie deschisa – la propriu: nu exista usi sau ferestre, si la figurat: invita la reflectie si interpretare.</p>
<p>Imaginatia debordanta a autorului il molipseste pe privitor, stimulandu-i interesul. Palat de poveste, el este ideal si pentru un copil care are unde sa se ascunda, sa se joace de-a 1001 de nopti, sa urce si sa coboare, sa descopere fara a fi descoperit. Si cum toti avem undeva in adancurile fiintei noastre copilul care am fost, bucuria de a explora acest loc ne incanta sufletul.</p>
<p><strong>Un altfel de Hercule</strong><br />
Fraul liber acordat imaginatiei, libertatea de a aborda diferit actul artistic, sfidarea logicii “comune”, ignorarea tiparelor, fac din Ferdinand Cheval, omul care a zidit mii de pietre cu rabdare si incapatanare, un precursor recunoscut al suprarealismului.<br />
Construind pentru a-l glorifica pe Dumnezeu, patria, munca si vointa, omuletul din Hauterives – un altfel de Hercule – cu palatul sau ideal, ocupa in istoria mondiala a artei naive o culme numai a lui. Opera sa ramane vie, tocmai pentru ca trebuie sa o descoperi, sa te straduiesti sa o intelegi.<br />
Didactic, Cheval ne sugereaza ca oricine poate face orice, autodepasindu-se si lasand mosteniri valoroase: <strong>”Copilul vine in acesta viata cu mainile pline de viitor. Daca stie sa se serveasca de ele, le va lasa pline de amintiri.”</strong> Acesta inseamna progresul omenirii, plecand de la fiecare individ.<br />
In locuri si epoci diferite, Ferdinand Cheval si Antonio Gaudi se potrivesc. Si-au daruit a doua parte a vietii unei unice constructii, optand pentru sfidarea canoanelor si inventand ceva nemaivazut.</p>
<p><strong>Pe Belvedere, locul de unde isi admira creatia, este scris: “Nu timpul trece ci noi”. Incapatanatul postas, cu geniul, pietrele si vointa sa incredibile, a gasit mijlocul de a ramane – Palatul Ideal, nelocuibil, arta pentru arta, cuib pentru randunele, infrunta timpul si ii castiga nemurirea. </strong></p>
<p><strong><br />
</strong></p>
<p><strong>Cum poti sa ajungi la Palatul Ideal:</strong><br />
- Venind de la Vienne, la sud de Lyon, pe D538 in directia Valence, trecand prin Beaurepaire.<br />
- Venind dinspre St Etienne in directia Valence, pe N82, prin Bourgargental, Annonay, Serriere, Chanas D519, Beaurepaire D538, directia Romans Valence.</p>
<p><strong>Mai multe informatii</strong>: http://www.facteurcheval.com/</p>

<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3440/' title='DSCN3440'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3440-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3440" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3405/' title='DSCN3405'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3405-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3405" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3407/' title='DSCN3407'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3407-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3407" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3408/' title='DSCN3408'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3408-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3408" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3409/' title='DSCN3409'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3409-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3409" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3412/' title='DSCN3412'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3412-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3412" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3417/' title='DSCN3417'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3417-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3417" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3418/' title='DSCN3418'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3418-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3418" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3424/' title='DSCN3424'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3424-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3424" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3428/' title='DSCN3428'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3428-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3428" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3432/' title='DSCN3432'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3432-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3432" /></a>
<a href='http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/dscn3435/' title='DSCN3435'><img width="150" height="150" src="http://lumeamare.ro/wp-content/uploads/2009/10/DSCN3435-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="DSCN3435" /></a>

]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://lumeamare.ro/2009/10/07/palatul-ideal/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
