Un altfel de călător

Un călător care a fost în aproape jumătate din ţările lumii, dar un pic altfel decât suntem noi obişnuiţi. El este Chris Pfeiffer.   Bucureşti,...

Cea mai bună cazare din Braşov e la Hărman

Ştiu că Hărmanul nu e un cartier din Braşov. Şi ştiu că am văzut de atâtea ori indicatorul către Hărman şi am vrut să văd biserica fortificată de acolo dar nu am apucat niciodată. Şi mai ştiu că îmi doream de ceva vreme să o cunosc mai bine pe Marcela Cosnean. Ok, uită de mine şi uită ce am scris până acum şi hai să pretinzi că eşti un turist străin şi că vizitezi pentru prima dată...

Ce-are Lacul Sf Ana şi n-are Lacul Roşu sau cum să Nu planifici o călătorie

“La noi pietrele vorbesc şi pădurile şoptesc.   La noi stâncile gândesc iar izvoarele doinesc.   Florile sunt cântătoare şi cu vorbe chemătoare”   LEGENDA BRANULUI- din vorbele lui Sirnea-Bran-Rogozeanu Când pleci din Bucureşti n-ai încotro şi ieşi pe cele mai hâde şi mai urâte drumuri posibile. Aşa mi-a zis un prieten şi cum am fost şi eu pe niscaiva drumuri prin ţară, m-am...

Un orăşean scăpat la ţară, varianta de iarnă

Orăşenii din LumeaMare evadează din nou în natură, în tabăra de echitaţie Piatra Şoimului / Sólyomkő lovastábor. Şi se întorc de acolo cu poveşti cu zăpadă, ceaţă. săniuş, cai, câini şi urări în multe limbi! DIN NOU LA DRUM! Evadarea aceasta, ca şi cea din vară, nu a fost plănuită. Am cedat pur şi simplu unui instinct, unei dorinţe de a mă odihni şi de a reveni într-un loc din...

Cu tristeţe, din România: Moara lui Assan

Am ales această imagine pentru că toată lumea vorbeşte zilele acestea despre cum se prăbuşeşte Moara lui Assan şi nu pot să rămân indiferentă. Acum mai bine de un an, într-o plimbare prin Bucureşti, descopeream şi eu cu ruşine acest impresionant monument aflat în paragină. Spun cu ruşine pentru că, deşi stăteam în zonă de mult timp, pur şi simplu nu ştiusem de existenţa ei. „Aşa am...

Bucureştiul aşa cum e el

Acum câteva zile am fost la evenimentul Povestind Bucureştiul. Am plecat de acolo impresionată de pasiunea şi timpul pe care unii oameni au puterea să le investească în dragostea pentru acest oraş. Am plecat cu o listă de locuri sau clădiri pe care încă nu le-am văzut şi despre care vă voi povesti la un moment dat. Fiind însă acum vorba despre O fotografie pe zi, am decis să vă arăt o imagine pe...

Declaraţia de fericire (20)

Mai ţineţi minte fotografia de mai jos? Puteţi citi ce scrie pe tricou? Zice “mă întorc imediat”. Când am plecat din tabăra de echitaţie din Harghita, după două săptămâni de viaţă în natură şi printre animale, am promis că ne întoarcem curând. Am avut câteva tentative, dar n-am reuşit. Mi-am promis că vom mai merge la călărie, chiar şi în Bucureşti, dar iarăşi nu am...

Muzeul Antipa, înainte şi după nişte ani. Anii mei.

Da, am fost şi eu la Muzeul Antipa. De trei ori chiar. Prima oară nici nu-mi mai amintesc, e un episod din copilăria mea şters cu buretele, probabil că m-a speriat vreun fetus la borcan. Totuşi, am garanţia părinţilor că am fost acolo… A doua oară eram mai mare – cam prin liceu – şi nu îmi doream nimic altceva decât să ajung acolo, că doar nu eram mai prejos decât colegii. Nu ştiam...

Declaraţia de fericire (18)

Aseară mi-am propus să mă culc odată cu găinile, pe la 22:00, îmi era tare somn. Când am deschis însă cartea, pentru a citi doar câteva pagini, am omis faptul că ţineam în mâini Zmeiele din Kabul. Ei bine, din punctul în care ajunsesem nu am mai reuşit să o închid decât după miezul nopţii, când am întors ultima filă. Da Alina, ai avut dreptate, am voie să plâng de fericire că m-am născut...

Iarnă autohtonă cu miros de fum

Pentru că nu mă pot hotărî  între Bansko (care e de sezon, dar mă frustrează că nu ştiu ce alt revelion ieftin la ski s-ar mai putea), şi un litoral nordic de Mare Neagră tot de la bulgari (care nu mai e de sezon, dar e fain de tot) şi pentru că am o poftă de-mi plouă în gură de o iarnă cu zăpezi d-alea de scârţâie, nu seacă şi uscată ca asta, m-am hotărât să scot de la naftalină un...