Entuziasmul pe care il am dupa fiecare vacanta reusita ma duce cu gandul la locul unde ma voi retrage la pensie. Si, cel putin o data pe an, acel loc se schimba. Nestatornicie? Prea putina experienta de viata? Prea multe locuri idilice pe Pamant? Va las sa decideti.

Samothraki – un vis de vara

Anul acesta, destinatia mea de pensionare este Samothraki, o mica insula greceasca, in nordul Marii Egee.

Toate pregatirile au inceput in ianuarie 2009, cand am pornit un mic research.  Trebuia sa gasim insula greceasca perfecta pentru noi: usor de ajuns cu masina, vreme buna la sfarsitul lunii mai, acceptabila ca pret si perfecta pentru leneveala. Partea cu research-ul a fost destul de grea, pentru ca Samothraki nu este o insula dedicata turismului. Putine review-uri, chiar si de la turistii straini. Si totusi, aleasa noastra.

Drumul cu masina de la Bucuresti la Alexandroupolis trebuia sa fie floare la ureche. Un drum drept prin Bulgaria, pe care l-am estimat la 6-7 ore dar care s-a modificat considerabil atunci cand am descoperit ca unul dintre drumurile europene ale bulgarilor era inchis. Fara o semnalizare prealabila, fara variante de ocolire.

Cu 150 de kilometri in plus, am ajuns intr-un final in paradisul drumurilor grecesti. Desi nu am avut timp de vizite turistice, Alexandroupolis ne-a cucerit. Un oras-port impresionant, cu iz de Riviera Franceza, si atmosfera de vacanta.

De aici am luat feribotul, pentru 2 ore, pana pe insula. Samothraki ne-a primit cu un port micut, cochet si o imagine impresionanta a insulei creata in jurul unui munte inalt de 1600 de metri.

Am ales cazarea pe Internet, fara intermediari, iar alegerea a fost una inspirata. Hotelul Archondissa este cu siguranta cel mai frumos de pe insula, atat ca aspect interior si exterior, dar si ca apropiere de mare. Din port am mers 20 de km pana la hotel, pe un drum pierdut intre tufisuri si ierburi si incredibil de aproape de mare. Hotelul era extrem de important pentru noi, deoarece am planuit o vacanta de relaxare, pe sezlong si vroiam ca totul sa fie perfect. Si asa a fost. Am primit camere numite dupa flori si fructe, cu privire spre mare.  Spatioase si curate, camerele aveau inclusa o mini-bucatarie, extrem de bine utilata si la indemana.

In fiecare dimineata, dupa o vizita la brutaria de pe insula, situata in Therma, pregateam micul dejun pe care il savuram pe balcon, avand marea in fata, la 150 de metri.

Este perfect adevarat ca am ales sa mergem in vacanta la inceput de sezon, cand insulele nu sunt asaltate de turisti, dar chiar si asa linistea care ne inconjura mereu era divina.

Doar tu si orizontul

Insula are 3 orase, fiecare original in felul sau. Therma, pe care am mentionat-o mai devreme, este o statiune balneara. Baile romane erau proaspat renovate, iar drumul care pleaca din oras duce catre izvoare termale aflate la altitudine, in aer liber.

Chora, capitala insulei, este un oras construit in munte. Casele care se escaladeaza una pe alta, terasele care sfideaza gravitatia si imaginea paradisiaca a marii privita printre copaci iti taie rasuflarea.
Portul Kamariotissa este un oras activ, plin de terase, magazine si viata. Cel mai mare oras de insula iti asigura o libertate destul de mare. Aici poti gasi mancare proaspata, suvenituri, scutere pentru inchiriat, o farmacie si o benzinarie.

Am crezut initial ca Samothraki este, asemenea insulei Thassos, inconjurata de acea sosea care creeaza un traseu incredibil, cu scuterul sau masina. Natura ne-a contrazis. De la hotelul Archondissa am mai mers cam 15 kilometri si am ajuns la plaja Kipos care se termina brusc, in munte. Aici, paza de coasta era la post, cea mai apropiata insula fiind una turceasca.
Cea mai nepopulata parte a insulei este adapostul perfect al caprelor, mai mult salbatice decat domestice. Soseaua este a lor si masina cel mult le sperie. Se catara pe peretii verticali fara cel mai mic efort si iti dau senzatia ca nu ai putea vreodata sa le prinzi.

Plaja este incredibila la asfintit. Pamantul e gri-albastru, iar apa devine neagra.

Celalalt capat al insulei este cam la 40-50 de kilometri de noi. Gasim niste vederi incredibile cu plaja Pachia Ammos si decidem ca e locul pentru noi. Traficul pe insula se rezuma la cateva masini, asa ca drumul serpuit prin munte, prin livezi de maslini, este o placere. In plus, marea este nesfarsita.

Plaja este pustie. Terasa nu s-a deschis inca. Sezloangele sunt stranse in curte. Zona e practic un golfulet, iar vantul este infernal. Soarele arde, dar noi nu il simtim din cauza vantului. Caprele sunt si aici, sus pe stanca. Nu rezistam mai mult de cateva ore. Dar locul ne ramane in suflet.
Samothraki este singurul loc unde aveai impresia ca doar tu inoti in Mediterana. Pana la linia orizontului nimeni altcineva nu mai tulbura apa incredibil de clara.

Am citit pe intenet ca insula are 10 cascade adanc ascunse in munte. O gasim pe cea mai apropiata fata de hotel. Drumul este extrem de placut – 2 km pe o poteca aproape de un parau. Soarele este puternic, dar padurea creeaza umbre ciudate. Copacii au scoarta alba si par de carton ars. Rasar din pietre si nu reusim sa ne dam seama daca undeva este pamant. Ferigile sunt peste tot. Ne intalnim cu 2 turisti. In rest, semnalizarea padurarilor si atat. Ajungem la cascada. Este ascunsa dupa munte si inalta de cam 15 metri. Aici soarele nu reuseste sa lumineze, asa ca totul pare rece, albastru, inlemnit. Urcam ca sa vedem cascada de sus. Este un tablou taiat de apa , care iti sterge imaginea de zi de vara. Mai sus, la cativa metri, marea rasare timid, de dupa copaci. Nu mai urcam pentru ca solul devine nisipos, iar noi nu suntem experti in ale muntelui.

Templu zeilor si tzatziki divin

Samothraki apare peste tot alaturata sintagmei Insula zeilor. Aici se spune ca era Templul Zeilor. Sus, de pe munte, se vedea clar cine poate ameninta Grecia. Aici a fost gasita Nike din Samothraki, care acum este admirata de milioane de oameni la Louvru.

Am decis sa vizitam ruinele. Nu ne asteptam la ceva impresionant. A bunch of rocks, asa ca pentru ignoranti. Templul zeilor a fost amenajat cu bani de la UE. Iar totul e impresionant. Nimeni nu te intampina la intrare. Deschizi poarta si patrunzi intr-un univers incredibil.

Ruine ale grecilor, dar si ale romanilor, impecabil intretinute. Coloane care sfideaza inaltimea si apoi din nou marea. E usor sa iti dai seama de ce a fost ales locul. De sus poti vedea navele care ajung in port, iar padurea te protejeaza.

Restrictiile din complexul arheologic – prea putine. Din cand in cand niste sfori separa turistul de vestigiile protejate. Atat.  Esti liber sa faci un pas in istorie. Si civilizatie. Pentru ca nimeni nu a indraznit sa deterioreze locul.

Ca sa trecem la lucruri mai pragmatice, putem vorbi de mancare. Tzatziki foarte bun, cu cartofi prajiti. Gyros-ul nu a fost pe gustul meu, carnea fiind prea grasa. Branza de capra la cuptor cu busuioc si cea mai buna salata verde cu porumb si sos de iaurt picant.

Voi visa probabil mult timp de acum incolo cum ar fi sa stau intr-o casa pe malul marii, in linistea imperiala a zilelor de mai.

Recomand Samothraki tuturor celor care s-au saturat de locuri turistice custom, celor care prefera sa simta natura si salbaticia, celor carora le place muntele, marea sau istoria. Nu este un loc de all inclusive, dar poate deveni mai mult de atat.

Fisa pe scurt

Samothraki
– Insula zeilor, situata la 2 ore cu ferybotul de Alexandroupolis.
– aici a fost descoperita Nike din Samothraki, gazduita in prezent de Muzeul Louvre din Paris
– insula salbatica, preferata de turisti pentru excursii de o zi
– fauna si flora bogata
– 10 cascade si numeroase izvoare termale
Plusuri
– putini turisti
– muntele si marea, pe aceeasi insula
– temperaturi placute din mai pana in octombrie
– situl arheologic Templul Zeilor
– camping – pentru corturi sau rulote
– apa potabila de la izvoare
Minusuri
– distanta intre cele 3 orase – este necesara macar o bicicleta
– plajele nu au nisip, ci doar pietricele (cu exceotua Pachia Amos). Acest aspect poate fi vazut ca un minus doar daca nu adoptati metoda mea – sezlongul, care pozitionat pe iarba te scuteste de problemele cauzate de lipsa nisipului.
– Costul feryboat-ului pentru autovehicule – aproximati 110 euro dus-intors.
Recomandare hotel – Hotel Achondissa.