Poate fi internetul un loc sigur?

Poate fi internetul un loc sigur?

Răspunsul meu este NU. În ciuda eforturilor anumitor organizaţii de a face din internet un loc MAI sigur, eu nu cred că un mediu virtual în care circulă personalităţi a căror identitate reală poate fi oricare va deveni vreodată un loc sigur, dimpotrivă. Noi, bloggerii, ne-am obişnuit să spunem online cam tot ce facem, pe unde suntem şi pe unde vom fi. Punem pe tavă informaţii extrem de valoroase pentru orice persoană rău intenţionată. Iar când vine vorba de copii, ne lăudăm cu ei, arătăm poze, furnizăm iarăşi material numa’ bun pentru ciudaţii acestei lumi care, din nefericire, nu există doar în mediul virtual. Nu arăt pe nimeni cu degetul pentru că şi eu vorbesc mult de LumeaMică, aici pe blog sau pe Facebook. Şi asta în situaţia în care, aşa cum am aflat săptămâna trecută la #ApplepieSafernetMeet, există între 50 000 şi 100 000 de pedofili organizaţi în reţele la nivel mondial. Ba mai rău de atât, la noi legislaţia este atât de firavă încât, atunci când unul este prins, închis şi apoi eliberat, nimeni nu mai ştie nimic de el. Dacă în alte ţări acesta este ţinut sub observaţie şi are restricţii clare şi precise, la noi Dumnezeu cu mila. Şi din păcate această anomalie nu are leac, iar ispăşirea unei pedepse nu vindecă problema…

Safernet este un hotline care încearcă să facă ceea ce spun eu că este imposibil, să contribuie la un internet mai sigur, să educe oamenii să raporteze atunci când întâlnesc conţinut nociv pentru copii, pornografie infantilă şi alte lucruri pe care nu am cuvinte să le exprim, nu aici. Am văzut câteva exemple din cele soft (pentru că teoretic, cele hard nu pot fi deţinute de nimeni într-un cadru legal) şi tot mi s-a strâns pielea pe mine. E foarte greu să ai copil şi să vorbeşti despre asta, să accepţi realitatea şi să înţelegi riscurile. Safernet are, aşadar, un fel de misiune imposibilă, dar pentru care luptă cu tenacitate. Doar 192 de raportări valide din februarie 2010 până acum mi se pare infim. Aşa cum, sincer vorbind, mi s-a părut infimă prezenţa bloggerilor la o astfel de întâlnire şi discuţie, chiar m-aş fi aşteptat să văd un interes mai mare. Mai ales pentru că şi noi, câte puţin, putem ajuta la educarea utilizatorilor de internet. Da, nu putem face din internet un loc sigur pentru copiii noştri, dar putem să îi învăţăm să se ferească, putem să educăm alţi părinţi care pun poze cu copiii lor jucându-se cu … în nisip la mare, putem raporta astfel de imagini. Pentru că sunt dăunătoare! Pentru că nu vrem să dăm peste aceleaşi fotografii incocente pe un site oribil, însoţite de comentarii scârboase. Mai mult de atât, există hărţuire electronică şi există termenul de grooming, atragerea unui copil prin internet cu scopul de a abuza de el în realitate.

Internetul nu este sigur tocmai pentru că nu poate fi complet separat de realitate. Aşa că, atunci când găsiţi ceva deranjant, raportaţi şi învăţaţi-vă şi copilul să o facă, să aibă un minim de discernământ. Vă puteţi folosi de materialele special create în acest scop, benzi desenate educative

Ce se va întâmpla mai departe? Greu de estimat, sper doar ca astfel de iniţiative să aibă viitor şi să aducă o schimbare în mentalităţile rigide şi lipsite de speranţă ale celor din jurul nostru, ale celor ca mine care spun uneori „nu se poate, internetul nu poate fi sigur”. Poate că este o şansă, voi ce ziceţi?

Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas

Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.

Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!

Fondatoare a blogului LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. Ulterior a studiat fotografia și a devenit licențiată în Grafică, la Universitatea Națională de Arte. Interesată de ecoturism, natură și conservare, Roxana scrie și desenează, inspirată de propriile călătorii, de natură, dar și de istoria artei.