Slow Italy – Parco Safari
Am fost mirată să găsesc un pliant pentru un Parc Safari în Langhe, Italia. Mai auzisem de Thoiry, în Franţa, sau de Monde Sauvage în Belgia. Dar nu mă aşteptam să fie şi aici, aşa că într-o zi am pornit pe drumul romantic Langhe-Roero, să vedem cu ochii noştri animalele în libertate. Am trecut de dealurile cu vii, am trecut de plantaţiile cu alune de pădure şi am ajuns la dealurile împădurite, sus la înălţime, cu vederi spectaculoase către Langhe şi localităţi mici şi cochete. Înainte de Murazzano am urmat semnele şi am intrat pe drumul către parc.
Înainte să mergem mai departe hai să vă explic ceva. Pentru mine Safari înseamnă animale în libertate împrăştiate pe o suprafaţă mare de pământ. Ok, poate că nu voi avea ocazia să le văd pe toate, dar m-aş bucura să le surprind în activităţile lor obişnuite şi să nu mă simt îngrădită de o cuşcă – nici eu, nici ele. Aşa că aveam reţineri serioase faţă de ceea ce puteam găsi aici, date fiind dealurile şi văile abrupte prin care trecusem. Unde aveau să alerge leii şi tigri, mă întrebam? Şi aveam, de fapt, dreptate. Parcul m-a dezamăgit şi m-a făcut să mă simt puţin înşelată. Animalele libere erau de fapt tot îngrădite, spaţiile nu erau chiar meschine dar nici suficiente aşa că somnolenţa era maximă, ca în orice altă grădină zoologică. Am intrat cu tot cu maşină în cuşca lupilor, exemplare minunate şi aparent paşnice. Am continuat apoi pe la lei dar aceştia erau oricum după un al doilea rând de garduri, nici gând de libertate. Doar doi tigri erau ceva mai liberi, dar aleseseră să se tolănească undeva mai departe de drum, cu burta la soare. Singura parte mai spectaculoasă a fost cea a cornutelor. E vorba de tot felul de animale cu coarne şi cu înfăţişări mai blânde sau mai fioroase (bizoni, mufloni etc), a căror denumire mă tem să nu o încurc, pe care le-am denumit generic şi ignorant vaci. Acolo chiar mi-a plăcut, aveau mult spaţiu şi apariţia lor era chiar impresionantă.
În rest animale şi animăluţe ca la orice altă grădină zoo. Mi-au plăcut în mod special hipopotamii, zebrele (care m-au dus cu gândul la Madagascar, ce fac desenele astea din oameni!) sau poneii şi măgăruşii care au stat la mângâiat. M-a amuzat un ponei cu desen de zebră pe coapse, cum o fi reuşit combinaţia şi cine o fi sărit pârleazul înebunit de dragoste nu ştiu…
Ca o concluzie generală, parcul e pretenţios numit Safari. Dar după buna practică a marketingului şi advertisingului ştim că atunci când avem un avantaj competitiv trebuie să îl scoatem în faţă. Şi de ce să spunem Zoo când putem face un drum cu maşina printre animale şi apoi putem pune eticheta strălucitoare de Safari?
Eu încă aştept minunata ocazie de a merge la un Safari adevărat în inima Africii, e pe lista scurtă. Dar până atunci uite că mai pic, din când în când, şi în plasa unor strategii bine gândite de marketing…
Preţul de acces este de 13 euro de adult şi 9 euro de copil iar parcul este deschis zilnic în august. În celelalte luni mai sunt zile închise, mai ales marţea. Iar pe timpul iernii pare mai mult închis decât deschis. Ce se mai poate vedea pe acolo descoperiţi în fotografiile de mai jos şi pe site.
Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas
Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.
Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!
