Din perspectiva vinului, Ungaria este percepută cel mai adesea ca ţara vinului de Tokaj. Nu o să vorbesc acum de vinul dulce şi auriu cu 4 sau 5 puttonyos, ci o să-ţi arăt şi faţa cealaltă a vinului unguresc. Vinuri albe şi vinuri roşii, varietăţi locale şi internaţionale de struguri, vinificatori tineri cu mare potenţial şi o regiune aflată între Budapesta şi Tokaj. La aproape 2 ore de mers de Budapesta ajungi în Eger. Regiunea este casa celui mai cunoscut vin Egri Bikavér (sânge de taur) care are o istorie interesantă şi pe care o să ţi-o spun în alt articol. Aici vinul se face de peste 1000 de ani, iar unele crame rezistă de peste 400 de ani.
Roca vulcanică formată acum peste 25 de milioane de ani este cea care a devenit casă pentru butoaiele şi sticlele cu vin.
Nu ştiu cât de mult din cele peste 130 de km de tunele, transformate în pivniţe sau beciuri, sunt acum destinate procesului de vinificaţie. Văzându-le şi intrând în ele le poţi asemăna cu satele troglodite din Franţa. Pivniţele reprezintă climatul ideal pentru fermentaţia şi păstrarea sticlelor. Variaţiile de temperatură nu depăşesc 1-2 grade pe parcursul întregului an, iar temperatura se păstrează între 10-15 grade.
Pereţii sunt acoperiţi de un mucegai pufos şi simpatic care are rolul de a menţine umiditatea la un nivel uniform şi de a interveni în procesul de maturare a vinului. Pe numele lui Cladosporium cellare acest mucegai este prietenos atât cu vinul, cât şi cu omul. Este chiar interesant că şi acum se construiesc pivniţe prin excavarea rocii vulcanice şi se aşteaptă până când pereţii încep să se acopere cu acest mucegai nobil. Ăsta e semn bun şi înseamnă că spaţiul este gata să primească butoaiele şi sticlele cu vin. Cu timpul mucegaiul se întinde şi devine ca o pătură ce se aşterne cu grijă peste tot, pe pereţi şi chiar pe sticlele vechi, uitate prin beciuri.
Revenim la Eger şi la Szépasszony-völgy (Valea femeilor frumoase) cu cele peste 200 de pivniţe care te aşteapă cu un pahar de vin bun, o gustare şi o conversaţie cu noii tăi prieteni.
Trei tineri vinificatori şi-au unit eforturile şi se promovează împreună. Jos pălăria în faţa lor! Iar acum să mergem în vizită la doi dintre ei.
Începem cu Gál Tibor şi coborâm în cramă. Aproape un kilometru de tunele adăpostesc butoaie şi sticle şi spun istoria unui producător care a apărut în 1993. Un eveniment tragic a făcut ca unul din cei mai faimoşi vinificatori din Ungaria să dispară în 2006 – Gál Tibor tatăl. Fiul a preluat afacerea şi a dus mai departe numele cramei evoluând atât ca vinificator cât şi ca om de concept şi marketing.
Aici faimosul Egri Bikavér şi-a găsit perechea: Egri Csillag.
Egri Bikavér 2008 – un cuvée Kékfrankos, Syrah, Cabernet franc, Cabernet Sauvignon, Kadarka ce a văzut baricul de stejar timp de 24 de luni şi apoi alte 6 luni în sticlă.
Egri Csillag 2011 – un cuvée tânăr (prima oară apărut în 2010) cu fermentaţie în butoaie de inox şi care adună la un loc Leányka, Királyleányka (Fetească albă) – culturi vechi de 40 de ani, Cserszegi fűszeres, Szürkebarát (Pino grigio), Pinot gris, Pinot blanc, Traminer şi Sauvignon blanc. Miere, flori de câmp, un pic onctuos la gust, 13,9% alcool.
Trecem la un vin al cărui nume are rezonanţe muzicale Bartok 2009, miros de lemn, citrice, caise, gust plăcut. Un Cuvée cu 50% Viognier, Pinot gris şi Pinot blanc. Fermentaţie în butoaie de stejar unguresc timp de 15 luni.
Syrah 2006 – 4 ani în baric provenit dintr-o plantaţie cu o vechime de 13 ani.
Síkhegz Pinot Noir 2009 – miros foarte plăcut de vanilie, un vin puternic, foarte direct, taninos şi mult baric – 18 luni.
Kadarka 2009 – un vin plăcut, mai „moale″ decât Pinot noir, foarte potrivit cu mâncarea ungurească.
La sfârşit am degustat un Viognier cu 16,5% alcool tocmai oprit din fermentaţie. Nu ştiu, recunosc, să spun dacă va fi un vin mare, dar se pare că are toate şansele.
Nu spun că a fost uşor să le deguşti pe toate, dar a fost plăcut şi s-au potrivit de minune cu bucatele puse pe masă. Din păcate o parte din vinurile degustate se vor găsi doar la cramă.
Trecem acum într-un loc cu totul diferit şi schimbăm tunelul de sub pământ cu o cramă tăiată în stâncă … şi ce stâncă; un loc neobişnuit şi … sigur pentru o cramă nu-i aşa? Crama Bolyki.
Un loc impresionant, o sală de primire în care te simţi ca făcând parte din ordinul Cavalerilor Mesei Rotunde.
O afacere de familie şi o poveste aparte. Totul a început cu un apartament şi o maşină vândute şi cumpărarea a 11 hectare de vie în Eger. De atunci s-au tot adăugat hectare de pământ cultivate cu vii, iar punctul culminant a fost reprezentat de crama realizată într-o veche carieră de piatră veche de peste 500 de ani. Nu au lipsit nici peripeţiile în această aventură frumoasă. Două stânci s-au probuşit fix peste un tanc de inox… plin cu vin, aşa că la propriu, locuitorii din Eger s-au trezit cu un râu de vin curgând de pe deal. Iar aventura continuă. În 2008, Bolyki a fost nominalizat drept cel mai bun tânăr vinificator din Ungaria.
Trebuie să recunosc că etichetele sunt îndrăzneţe şi cu foarte multă personalitate, iar totul este caracterizat de non-conformism. Chiar şi în broşura de prezentare putem citi:
“What makes them good cellars is that fine wines are made in them. More precisely, they are as good as the wines feel inside them. It’s like sex: as good as it gets inside”.
În ordinea degustării:
Sauvignon blanc (Cheetah on TV) – gust şi miros caracteristic varietăţii, fermentaţie în tancuri de inox, fructat, uşor şi parfumat. Un vin de vară perfect.
Rose 2011 – un vin uşor floral, 12% alcool – bleu Franc.
100% Bikaver 2008 – 13% alcool, gust plăcut şi tanini foarte prezenţi.
Ordongos 2009 – 14% alcool, Kékfrankos, un vin interesant cu un post gust lung şi taninuri bine echilibrate.
Cabernet franc 2009 – medaliat cu argint la Bordeaux, cunoaşte 22 de luni în baric de stejar unguresc de 500 litri şi încă un an de liniştire în sticlă.
Şi încheiem cu Bolyki tatăl, Bolyki fiul sau Bolyki and Boyki 2009, 14,5% – Cabernet Franc şi Merlot 50%/50%.
Eu am rămas la Cabernet franc 2009.
Am lăsat în urmă cariera-cramă să se pregătească pentru marea petrecere care avea să se desfăşoare chiar în acea seară.
M-a impresionat tinereţea oamenilor, şi nu în ultimul rând vinurile. Recunosc că mi-au plăcut mai mult Egri Csillag 2011 , Syrah 2006, Pinot Noir 2009 de la crama Gal Tibor şi Cabernet franc 2009 de la Bolyki . Poate la celelalte eram deja obosit, dar sigur locul şi vinurile merită să fie cunoscute.
Să nu uit să amintesc încă o dată cei trei vinificatori prezentaţi în prima fotografie reprezentanţi ai celor mai importante crame din Eger care şi-au unit eforturile pentru a promova vinul local. Sunt diferiţi din punct de vedere al procedeelor de vinificaţie utilizate, a conceptelor de marketing, a personalităţii, dar îi uneşte pasiunea pentru vin şi fac împreună ceea ce aş vrea să văd şi la noi şi poate nu numai în domeniul vinului (nu ştiu dacă se vede, dar fiecare ţine în mână o sticlă de vin, dar nu a lui).
La revedere Eger, until we meet again.
La sfârşit pot să îţi spun că de-a lungul anului o serie de evenimente dedicate vinului te pot atrage spre Eger:
- The Feast of Eger Bikavér – festival eno-gastronomic (iulie);
- Wine testing – prezentări şi degustări de vinuri de către producătorii din regiunea de nord-est a Ungariei (august);
- Szépasszonyvölgy Feastival – festival naţional de cântece dedicate vinului şi programe gastronomice (august);
- The Benediction of Wine On the day of Saint John – tradiţionala celebrare a noilor vinuri, expoziţie de vinuri (decembrie);
- Wine Show of Eger – prezentarea noilor vinuri de către producătorii de vin din Eger (decembrie).
Popasul la cramele din Eger face parte din info-tripul organizat de Oficiului de Turism al Ungariei.
Ca de obicei, opiniile, “condeiul” şi talentul foto ne aparţin. 🙂
Fotografiile în format 16:9 au fost făcute cu un NEX-7 de la Sony Romania.
Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas
Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.
Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!
