Comments on: Amsterdam, orașul păcatelor

By: Ciprian

Ciprian — Fri, 06 Feb 2015 07:56:56 +0000

Trebuie sa recunosc, clatitele alea pufoase arata foarte bine 😀 dar nu cred ca sunt chiar asa inofensive la dieta :))

By: Ina

Ina — Thu, 05 Feb 2015 13:55:52 +0000

Da, despre Oude Kerk o sa povestesc in urmatorul articol.
Ah! Muzeul acela mi-a scapat, si-am vrut sa-l vad! Il las pentru o vizita viitoare.
…Dar cine vorbea de serviciile doamnelor? Eu vorbeam doar de uitat… 🙂

By: Lucian

Lucian — Thu, 05 Feb 2015 09:59:48 +0000

M-am documentat si se pare ca ai dreptate cu Cartierul Rosu, Ina; intr-adevar, nu poate fi evitat: in el sunt doua chestii ce trebuie musai vazute, Oude Kerk si muzeul Amstekring.

Insa pentru doamnele de acolo nu is foarte sigur ca m-as duce: serviciile lor is pentru oameni insurati, deci la mine nu e cazul 🙂

By: Ina

Ina — Wed, 04 Feb 2015 10:01:51 +0000

Ah, Lucian, cred ca eram mai castigata cu variantele astea de titluri :)))))
Iar ideea cu “nu e sigur ca m-as duce” lasa totusi loc la interpretarea mea… Asta, desigur, pana cand ajungi acolo si intr-adevar nu te duci.
raspund, sigur ca raspund, nu vezi ca m-a amenintat ca nu ma mai citeste?! :))

By: Lucian

Lucian — Wed, 04 Feb 2015 09:44:50 +0000

Imi place cum suna “orasul pacatelor”, desi recunosc ca nu m-am gandit niciodata la Amsterdam din perspectiva asta; pesemne ca ma numar printre cei care ajungand acolo nu e sigur ca s-ar duce in Cartierul Rosu. Asa ca atunci cand am citit titlul postarii nu m-am gandit la bietele fete din vitrine, ci la cateva expresii sinonime: “barlogul destrabalarii”, “salasul depravarii” si “cuibul concupiscentei”.

Oricum, “frumusetea e in ochii privitorului”, nu asa se spune? 🙂

Stiu ca nu poti sa imi raspunzi la acest comentariu; sac, te citeste mama…

By: Ina

Ina — Wed, 04 Feb 2015 09:04:02 +0000

Mom! Nu te fa ca n-ai inteles… erai doar un motiv pe care l-am varat si eu in discutie, ca doar nu voiai sa scriu TOT? 🙂
Si mai inceteaza cu distopiile astea, ca te deprima!
PS: nu te-ar tine inima sa nu mai citesti!

By: Popa Ilina

Popa Ilina — Tue, 03 Feb 2015 20:02:24 +0000

BAU-BAU zice: ce-ar fi sa nu te mai citesc?ca sa nu te mai apuce autocenzura(las la o parte faptul ca nu-nteleg ce ti-a venit, credeam ca stii ca am o minte deschisa… )
Dincolo de hara asta de familie, mi-a placut; si in timp ce citeam am avut la un moment dat o…spaima-daca nu era revolutia?daca am fi ramas mereu inchisi intre granite,precum nord-coreenii? Brrr! sinistru! Lumea e mare si interesanta si-mi place sa calatoresc citind despre…

By: Ina

Ina — Tue, 03 Feb 2015 14:22:10 +0000

Ghiocela, pacate – pacate, dar cu perdea! Ca… citeste mama, dupa cum ziceam! :)) Sa vezi ce o sa ma boscorodeasca pentru ca am facut-o ”bau-bau”.
Apoi da, ma bucur tare ca ai inteles ce am vrut sa zic. Si eu consider la fel ca decat in piata la colt (sau pe centura), mai bine asa ca in Amsterdam, dar inteleg perfect si sentimentul ca ati fugit de-acolo.
Cat despre biciclete… La prima vizita, in 2006, am fost complet naucita de ele. Parca am mai povestit. Faptul ca erau doamne imbracate la 4 ace, cu sau fara tocuri, calare pe sei de bicicleta, copiii, la fel, carati in orice pozitie, cu sau fara lazi, atunci a fost marele soc. Acum cred ca le-am evaluat mai mult din punct de vedere al fluiditatii, ca am devenit sofer intre timp, si mai rau – motociclista. Acum ma uitam mai mult la cum negociaza intre ei cine trece si pe unde, si senzatia asta de ”dans” pe roti pe care ti-o lasa.
Si da, sa nu pomenim despre invidie din nou, ca nu ne mai oprim.
Nu am inteles ce-ai vrut sa zici cu aparatele care te taie…

By: Ghiocel(a)

Ghiocel(a) — Tue, 03 Feb 2015 13:54:36 +0000

Bun si frumos articol.Da! Cam așa arată Amsterdamul păcatelor. Ca orice mare oras el are o mie de fete (cu t de la tântar). Si pe mine m-a uimit bicicletăraia din Olanda, cascam gura in toate partile, dupa ele si Michel ma tot insfaca de le ceafa ca sa ma scape de la moarte.In zori am vazut si biciclete cu o ladita de lemn atasata (si roti) care transportau copii semi treziti/adormiti la gradinite sau bunici eventual, pusi in ele ca niste colete, fara „amenajari” gen paturica. Iar aparatele de peste tot, te taie! Sa vezi in marea si frumoasa lor gara, cum stau lucrurile…Din cartierul rosu am fugit repede. Pur si simplu ne-am rusinat, desi, teoretic consideram ca, decat pe la colturi, in piete publice, noaptea, sau la drumul mare, parca ar fi mai corect asa.Despre chestiunea asta se pot scrie carti…Invidie? O, da, ma roade tare peste tot, in Germania, mai ales, foarte rau, dar unde nu? Cand vezi casele acelea, străzile etc.te doare sufletul caci tot biped esti si ti-ar placea sa treci pe langa ele in fiecare zi.Deh!