O cazare eco înseamnă mai mult decât un hotel care te invită politicos să refolosești prosoapele. Am lucrat suficient de mult în publicitate ca să nu am totală încredere într-un discurs sau un fluturaș care încearcă să-mi vândă ceva, inclusiv politica eco a unui hotel. M-am trezit uneori față în față cu un angajat de la departamentul de PR sau de marketing care încerca să demonstreze cu entuziasm grija pe care unitatea lui de cazare o are față de mediu, dar se dezumfla ca un balon și ricoșa prin colțurile încăperii atunci când întrebam dacă angajații sunt localnici sau dacă mâncarea frumos aranjată la bufet provine de la vreo fermă din apropiere. Chiar dacă nu-ți place să pui pe nimeni într-o situație incomodă, întrebările de mai jos te vor ajuta să îți definești mai clar așteptările. Iar până la final sper că vei înțelege și de ce ar trebui să-ți pese de asta atunci când plănuiești să faci o rezervare.
Despre unde și cum faci rezervarea am vorbit deja în articolul anterior, Pregătirea unei călătorii responsabile.
În primul rând trebuie să fii realist. Rar vei putea identifica portretul ideal pe care îl voi face eu mai departe. În România știu sigur că este extrem de greu să găsești oameni dispuși să învețe și să muncească, mai ales în zonele rurale. Iar povestea cu fermele și micii producători are niște tăișuri fiscale la a căror rezolvare se lucrează încă. Dar mai știu și că scuzele sunt cel mai comod paravan, iar cine vrea cu adevărat să ofere o experiență autentică și benefică pentru mediul și societatea înconjurătoare, o face pur și simplu.
Cazări eco certificate
Varianta cea mai sigură și ușoară e să te uiți după certificări, ținând cont de sursa și valabilitatea acestora. Despre asta am vorbit tot în articolul anterior, acum mai adaug doar că o cazare eco are de îndeplinit multe criterii pentru a fi certificată și este verificată periodic, ceea ce te mai scapă pe tine de întrebări și investigații. M-am uitat pe sistemul de certificare folosit de Asociația de Ecoturism din România și am obosit citind fișa de evaluare pentru unitățile de cazare. Sunt foarte multe aspecte de luat în considerare, dacă ai timp descarcă fișierul și fă-ți o idee. Repet, nu toate criteriile trebuie îndeplinite, există o anumită flexibilitate, dar chiar și așa e destul de dificil.
Cazări eco fără certificate – cum știi să le evaluezi?
Bătrânii care și-au transformat puțin casa și închiriază cele câteva camere rămase libere sau pensiunile cu un număr redus de camere nu au întotdeauna buget și timp pentru certificări. Asta nu înseamnă că nu oferă cazări eco sau că nu sunt o alegere bună pentru tine, dacă ești un călător responsabil. Îți enumăr mai jos câteva întrebări valabile atât pentru ei, cât și pentru unități de cazare mai mari.
1. Cum a fost construit hotelul / pensiunea / casa de oaspeți, cui aparține sau a aparținut terenul?
Chiar dacă o mega structură cu multe etaje sau camere promite că folosește toate mijloacele pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjurător, s-ar putea să afli că ridicarea acesteia s-a făcut prin distrugerea unui ecosistem, prin înstrăinarea unei comunități, prin remodelarea terenului, modificări în cursuri de apă, vegetație și așa mai departe. E admirabil să implementezi strategii de protecție a mediului, dar asta nu scuză schimbările ireversibile produse înainte de a proteja ceea ce a rămas, dacă a rămas. Nu spun că e ușor să afli asta, informația nu va fi niciodată disponibilă unui simplu călător, dar merită măcar să te întrebi ce a fost acolo înainte de a fi un hotel, iar bunul simț îți va deveni cel mai bun sfetnic.
În mod evident, o casă, un conac sau un hotel deținut de un proprietar local are un impact mai bun asupra economiei locale decât o reprezentanță a unui lanț internațional. Nu vreau să spun că străinii care au venit și ne-au arătat exemple foarte bune de turism sustenabil trebuie priviți ca intruși. De multe ori aceștia sunt modele de implicare în comunitate, exemple de urmat, iar dacă le merge și afacerea cu atât mai bine. Nu trebuie să picăm în extreme și să emitem judecăți, e suficient dacă înțelegem unde ajung banii noștri, atât. Discut despre asta și la punctul 4.
2. Construcția se încadrează în stilul, tradiția și peisajul locului? S-au folosit metodele și materialele tradiționale de lucru?
Chiar dacă pare doar ceva superficial și ne e ușor să dăm vina pe lipsa de educație estetică, acest criteriu mi se pare cel mai ușor de identificat și un semnal de alarmă important. Peste tot găsim case colorate strident, cu înălțimi care intră într-o competiție absurdă cu mediul înconjurător și din materiale care nu au nimic a face cu natura sau specificul zonei. Bătrânii știau cel mai bine ce înseamnă durabil, dar tinerii au ajuns să se rușineze de casele vechi și să își dorească opusul, au confundat confortul cu modernitatea și nevoia de a-și afirma un statut. O casă construită după principii tradiționale, din materiale cât mai puțin invazive, poate oferi toate facilitățile timpurilor noastre fără să arate ca un dinte de aur în gura unei destinații.
Există totuși gazde cu bune intenții care în avântul dezvoltării au făcut pasul greșit în alegerea stilului arhitectural. Dacă asta e singura problemă, poți să mai închizi ochii. Însă știm cu toții cât de grav e ceea ce se întâmplă la noi, din acest punct de vedere, nici nu vreau să intru în mai multe detalii. Prin alegerea pe care o faci, încurajând un anumit tip de arhitectură față de altul, poți fi la rândul tău un exemplu, poți educa proprietarii de pensiuni sau case de oaspeți, așa cum poți influența deciziile prietenilor care te vor urma după ce vei posta imagini sau comentarii pe facebook.
3. De unde vine apa și care sunt metodele de economisire sau reciclare a formelor de energie și resurselor folosite? Ce se întâmplă cu deșeurile?
Există destinații din lume în care dacă nu ieși afară din hotelul tău cu piscină și jacuzzi nici nu-ți dai seama că dincolo de gard niște oameni suferă de sete și nu au apă curentă în casă. Nu strică să te documentezi puțin și să mai oprești dușul cât te săpunești. Dar asta nu e totul. Sunt mai multe metode care pot fi implementate pentru reducerea consumului de apă: robinete cu pastilă, capete de duș cu debit scăzut sau dușuri cu temporizare (e enervant, știu, dar ajută), toalete cu debit controlat. Apa menajeră poate fi reciclată, iar grădinile pot fi udate cu apa colectată de la ploaie, acolo unde este posibil. Și da, printre toate acestea, prosoapele pot fi folosite mai multe zile, la fel și așternuturile. În ziua de azi se găsesc tot mai ușor detergenți sau soluții de dezinfectare și de curățenie mai puțini poluante. Ar fi bine să începi să le folosești acasă, apoi să fii atent ce se întâmplă și în locurile în care alegi să dormi, când călătorești.
Ajungând și la gunoi, prin Europa există deja sisteme bine puse la punct pentru colectarea deșeurilor, inclusiv în campinguri. La noi e o problemă, dar am întâlnit mai multe exemple de oameni sau localități care demonstrează că se poate face ceva, cu inițiativă și perseverență. Ce poți încerca tu e să nu lași nimic în urma ta, în natură. Poți să nu accepți ambalaje și tacâmuri de unică folosință (din plastic) și să te oferi uneori voluntar în activitățile de colectare și reducere a deșeurilor. Nu uita că nu se încadrează în ideea de cazare eco nicio formă de găzduire care poluează fără măsură apele sau mediul înconjurător. Mă tentează să vorbesc despre croaziere, doar și acestea oferă cazare, dar simt că mă abat prea mult de la subiect și ajung pe un teritoriu foarte alunecos.
4. Cum ajută hotelul sau pensiunea comunitatea?
Dacă până acum am vorbit mai mult despre aspectele „tehnice” care definesc o cazare eco, abia aici atingem problema care mi se pare cea mai importantă, a felului în care turismul poate genera bunăstare pentru localnici, nu doar pentru întreprinzători. O afacere interesată cu adevărat în ecoturism angajează și instruiește oameni din zonă, plătește salarii corecte, cumpără produse proaspete de la fermieri și vecini și îi implică pe cei din jur în activități conexe. E vorba de proprietarii care ies dintre pereții casei lor și sunt conștienți că, pe termen lung, au nevoie de mai mult decât de clienți și încasări. Aceștia aleg să colaboreze cu autoritățile locale, să susțină o cauză, o școală, un proiect de conservare a naturii, o formă prin care cei din jur să beneficieze de o parte din profitul încasat și să evolueze. Un hotel din Tanzania la care am stat la un moment dat, redirecționa o parte din încasări către o școală, ca să îți dau doar un exemplu. Simplu spus, rețeta cea mai bună e combinația interesului personal cu viziunea și dorința de a contribui la dezvoltarea pe termen lung a unui produs turistic bine închegat și durabil.
De aceea eu prefer cazările în care pot întâlni proprietarii, familii care trăiesc sau petrec mult timp acolo și înțeleg contextul și comunitatea, față de cei care sunt investitori, dar musafiri care nu vor înțelege niciodată, cu adevărat, sufletul unei destinații.
5. Ce materiale și programe de informare despre destinație se pot pune la dispoziția turiștilor?
O cazare eco va oferi întotdeauna materiale și informații corecte și bine documentate despre activitățile în natură, despre fauna, flora și ocupațiile tradiționale. La o astfel de cazare nu vei găsi niciodată un animal sălbatic captiv în lanț sau cușcă (cum s-a mai întâmplat în trecut să vedem, căprioare sau lupi) și nici trofee de vântătoare, sub nicio scuză. Proprietarii sau angajații lor vor putea să-și aducă o contribuție în explicarea principiilor ecoturismului, să solicite prezența unui ghid local, să fie pregătiți cu hărți, idei, contacte și cât mai multe detalii despre zonă. Minunat ar fi să aibă biciclete pe care să le pună la dispoziția clienților (contra cost sau gratuit, în funcție de politica și puterea financiară a fiecăruia) sau alte mijloace prin care să te încurajeze să petreci mai mult timp în zonă și în aer liber.
S-ar putea să nu afli adevărul, să te mai păcălești din când. M-am simțit și eu înșelată uneori și singurul lucru pe care l-am putut face a fost să nu recomand mai departe locul respectiv sau să atrag atenția proprietarilor asupra detaliilor care mi-au picat greu, dacă aceștia au avut bunăvoința să-mi ceară părerea și disponibilitatea să asculte. Poate că asta e cea mai pașnică și normală cale pentru a schimba ceva. Așa cum sper ca și aceste articole în care, oricât m-aș strădui, nu pot acoperi toate aspectele și nuanțele unor subiecte complexe, să schimbe măcar puțin din obiceiurile și mentalitățile călătorilor prin LumeaMare. Dacă le găsești utile, te rog să le dai mai departe sau să mă ajuți cu ideile, experiențele și completările tale.
Câteva recomandări din România, mai mult sau mai puțin eco, găsești pe pagina noastră Cazare în România. Mai poți căuta și pe pagina creată de Asociația de Ecoturism din România, ai aici membri și pensiuni certificate.
Din aceeași serie:
Folosește-ți mintea pentru a te bucura din toată inima de călătorie
Pregătirea unei călătorii responsabile
Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas
Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.
Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!
