Piețe de Crăciun din Viena, muzee și heuriger. Jurnal vienez de decembrie.

Se împlineau șaptesprezece ani de când am vizitat pentru prima dată Viena și piețele de ei de Crăciun. Și douăzeci de ani frumoși de când eu și Alex ne-am cunoscut, o cifră care merita întâmpinată așa cum se cuvine. Din mai multe variante care ne-au trecut prin minte, am revenit tot la Viena, cel mai drag loc în care puteam să ne sărbătorim și să fim unul cu altul. Puțin mai bătrâni, nicidecum mai înțelepți, dar bucuroși să fugim de acasă și să facem doar ce ne place, ca la douăzeci de ani. Pardon, m-a luat muzica pe dinainte, ca după douăzeci de ani.

Confortul orașului pe care simt că încep să-l cunosc mai bine decât Bucureștiul (sau mai bine decât unii vienezi sau austrieci, cum mi s-a spus pe acolo), atmosfera specială în care acesta se îmbracă înainte de sărbători și costul relativ mic pentru un weekend prelungit au fost argumente suficient de convingătoare, dacă mai era nevoie de ele.

Piețe de Crăciun din Viena

Calendar vienez sau ce poți face la Viena în decembrie.

Mergem pe la muzee, dacă plouă

Așa i-am spus Petrei atunci când a chițăit de ciudă că rămâne acasă cu cățelul, în loc să ne execute buzunarele și neuronii pe la piețele de Crăciun din Viena. N-or fi toți adolescenții la fel, dar pentru o mare parte dintre ei muzeu e un bau-bau care s-a făcut mare și stă la pândă în mintea complicată a adulților. Un loc în care, dacă faci greșeala să intri, riști o plictiseală soră cu orele de școală, iar așa ceva este de neconceput în vacanță. Privind la grupurile de elevi care vizitează frecvent muzeele din Viena, alături de profesorii lor, mi-am dat seama că interesul și curiozitatea nu țin doar de educația primită acasă. Sper doar că timpul va găsi un răspuns și pentru asta. Deocamdată, eu iubesc în general muzeele de artă și în particular pe cele din Viena pentru că par a fi într-o permanentă competiție și au de fiecare dată ceva nou de arătat și spus. Când am ajuns noi, îmi doream să nu ratez patru expoziții temporare pe care le ochisem la KHM și la Albetina, voi scrie despre ele la finalul articolului. Pentru început hai mai bine să dăm o raită pe la târgurile de Crăciun, cât nu plouă.

Piețele de Crăciun din Viena

Despre piețele de Crăciun din Viena au mai scris prieteni și rude aici, pe blog. Lorena ne-a povestit puțin despre istoria acestora (VIENA ÎN AȘTEPTAREA CRĂCIUNULUI), mama mea și-a amintit primul ei decembrie în Viena (DECEMBRIE ÎN VIENA), iar o prietenă care locuia la vremea respectivă în Austria ne-a oferit un JURNAL VIENEZ DE ADVENT, EXTREM DE SUBIECTIV. Subiectul însă nu poate fi niciodată epuizat pentru că în fiecare an se păstrează tradiția, dar apare și ceva nou. Exact ca în relația noastră, nu vrem să se schimbe, dar ne place să descoperim locuri și idei noi, împreună.

În cele patru zile pe care le-am petrecut în mare parte pe străzi, nu am reușit să ajungem la toate piețele de Crăciun din Viena, anul acesta în număr de cel puțin nouăsprezece. Dar vreo nouă sau zece tot am văzut. Nu sunt toate la fel. Există târguri mari și ceva mai turistice, cum e cel de la primărie sau cel dintre KHM și Muzeul de Științe Naturale (Maria-Theresien-Platz), există locuri boeme pline ochi cu oameni după ce se întunecă, cum ar fi piața de Crăciun de pe străzile înguste din Spittelberg, sau târguri în care găsești multe produse făcute de artiști, ca Art Advent din Karlsplatz. Pe oriunde te miști prin centrul vechi al Vienei, mai găsești alte mici sau mari adunări de căsuțe cu cârnați aburind, dulciuri, vin fiert sau punch în cele mai nebănuite combinații: în Stephansplatz, Michaelerplatz, Am Hof sau Freyung. Peste tot poți cumpăra cadouri, bijuterii, tricotaje și obiecte de decor, unele pictate și realizate manual, altele importate, depinde de specificul și dimensiunea fiecărei piețe. Și la palatele Schönbrunn sau Belvedere sunt târguri sau, pentru cine vrea ceva cu adevărat intim, o mică piață cu delicatese se adăpostește sub cupola de sticlă de pe Mahlerstrasse (Ringstrassen Galerien), chiar lângă Operă, sau pe acoperișul hotelului Ritz Carlton. Găsești o galerie mare cu fotografii la finalul articolului și toată lista și linkuri către fiecare târg în parte aici.

Târguri de Crăciun Viena

Piețele de Crăciun din Viena nu sunt ieftine, dar daca vrei să cauți un cadou artizanal creat de artiști locali, ai șansa să găsești ceva deosebit, la un preț pe măsură, e adevărat. Multe bijuterii mi-au atras atenția, dar nu m-am îndurat să cumpăr nimic, de data aceasta. Am apreciat totuși faptul că munca manuală are prețul pe care-l merită și că nimeni nu-și vinde efortul și creativitatea pe nimic. Nu înseamnă că tot ce am văzut pe la căsuțele frumos amenajate era de calitate, dar bunul gust, naturalul și creativitatea predomina. Dintre toate târgurile, cel mai mult mi-a plăcut cel din Karlsplatz, iar cel mai bun vin fiert l-am gustat pe acoperișul lui Ritz Carlton. Când am ajuns acolo ploua, nu se vedea mai nimic din oraș, dar vinul a compensat. În rest, din tot ce sfârâie pe grătarele piețelor de Crăciun din Viena, n-am putut să gust nimic și a trebuit să mă mulțumesc doar cu câte un cornet de castane, atunci când foamea mă ajungea din urmă. Nu pentru că oferta nu ar fi fost apetisantă, ci pentru că dieta mea exclude zahărul, glutenul și orice produs lactat. N-am rămas nemâncată totuși și, pentru masă și vin neîndulcit, am dat o fugă la două crame din două capete diferite ale orașului.

Heurige / Heuriger, locul în care încerci vinul vienez, proaspăt sau din colecția cramei

Am mai povestit și în alte articole că Viena este singura capitală din lume care deține podgorii în oraș, și nu puține. Sigur, multe dintre dealurile cu vii se află în sate din împrejurimi care au fost incorporate în oraș, cu timpul, dar asta e mai puțin important în prezent. Ce contează este că ai cum să ajungi la ele fără mașină. Dacă e vară, o bicicletă îți este suficientă. Dacă e frig, plouă sau ninge, există autobuze sau tramvaie care te lasă în apropierea cartierelor acestea pline de crame, de o parte și alta a Dunării: Grinzing, Heilligenstadt, Nussdorf, Sievering, Newstiff am Walde, Stammersdorf. Un heurige se recunoaște pe stradă după crenguțele de pin atârnate la intrare.

Heurige

Unul dintre cei mai mari producători este Wieninger, iar la crama din Stammersdorfer Straße 31 ne-am îndrăgostit de un vin numit Danubius Grand Select 2009.

Heuriger vienez

Iar într-o altă seară ploioasă ne-am refugiat la Mayer am Pfarrplatz, locul în care am putut să ascultăm muzică live tipică pentru un heurige și am putut să vedem cum se pun vienezii în cap, la propriu. Un bătrân foarte șic de la masa de alături probabil că degustase cam mult, motiv pentru l-am văzut deodată proptit în cap, pe podea. Ajutat să se ridice într-o poziție firească, și-a acoperit cucuiul cu un plasture și a plecat zâmbind pe o traiectorie înțeleasă numai de el și de soața lui.

În ambele crame am avut și eu ce să-mi aleg de mâncare, de la bufetul cu suficiente opțiuni. Exista și varianta de meniu a la carte, dacă am fi vrut ceva special. Foamea fiind potolită, pot acum trece la hrana pentru suflet, pe alese din prea plinul muzeelor din Viena.

Expozițiile din Viena

Pieter Breugel – Once in a Lifetime (până pe 13 ianuarie 2019), Kunsthistorisches Museum Vienna

KHM expune în acest moment un număr impresionant de lucrări semnate de Pieter Breugel cel Bătrân, aproximativ nouăzeci. În colecția permanentă a muzeului se găsesc oricum cele mai multe opere ale pictorului Belgian, dar „Once in a lifetime” este cea mai mare expoziție monografică din lume. Și era cât pe ce să o ratăm. Marketing bun plus sezon potrivit egal cu aglomerație și bilete cumpărate cu mult în avans, preferabil online. N-am făcut asta și mai aveam puțin până să plângem pe la uși, dar am avut norocul să mai găsim bilete la casă. Cu toată organizarea lor, cu intrare în intervale de timp bine definite, înghesuiala din fața tablourilor ne-a pus răbdarea la încercare. Iar Breugel nu este un pictor pe care să-l poți admira de la distanță, apropierea de tablou e mai mult decât necesară. Când am simțit că mă enervează mulțimea de oameni care se adună și fac poze cu telefonul, în fața unor tablouri precum „Turnul Babel”, „Lupta dintre carnaval și post”, „Nuntă țărănească” sau „Dans țărănesc”, mi-am amintit rândurile citite într-o care pe care tocmai mi-o cumpărasem de la magazinul MQ, am tras aer în piept și am așteptat.

Cartea și citatul sunt în engleză, îmi cer scuze cititorilor care nu înțeleg:

„To experience Bruegel’s paintings in the original, in the midst of life, is to be jostled by a crowd. Mass audiences obscure the aura of many famous masterpieces, turning them into sideshows in the carnival of cultural display. Bruegel, by contrast, makes crowds seem a cheerful extension of his art.” (Joseph Leo Koerner – Bosch & Breugel, From Enemy Painting to Everyday Life)

Spitzmaus Mummy in a Coffin and other Treasures – Wes Anderson and Juman Malouf (până pe 28 aprilie 2019), Kunsthistorisches Museum Vienna

Probabil că ai auzit de regizorul Wes Anderson (“The Grand Budapest Hotel”, “The Darjeeling Limited”, “The Royal Tenenbaums”). Acesta, împreună cu partenera sa, costumiera şi autoarea Juman Malouf, au fost invitați de către Muzeul de Istoria Artei din Viena (KHM) să caute prin colecţia sa uriașă exponate pentru o expoziţie unică. Rezultatul, diferit și creativ, cuprinde obiecte, tablouri și curiozități, printre care sicriul șoarecelui, cel care dă titlul expoziției. Ideea e interesantă, dar părerea mea e că e vorba mai mult despre marketing decât despre artă.

Claude Monet (până pe 6 ianuarie 2019), Albertina

Peste o sută de picturi provenind de la colecționari și muzee din toată lumea, o incursiune în evoluția pictorului și un studiu interesant asupra modului în care acesta a folosit culoarea și lumina.

Hellen Levitt (până pe 27 ianuarie 2019), Albertina

Pentru pasionații de fotografie și nu numai, fotografie de stradă care surprinde fața mai puțin strălucitoare a New York-ului începând cu 1930.

Dacă aveam mai mult timp la dispoziție, sigur aș fi văzut mai multe muzee și expoziții. Variante sunt cu nemiluita, pentru toate gusturile. Un calendar al evenimentelor și expozițiilor în curs poți găsi mereu aici. Iar dacă te nimerești la Viena într-un decembrie îngheţat și bătut de vânt, pe lângă piețe de Crăciun, muzee și vinuri, mai poți alege să petreci timp în cafenelele vieneze istorice, în săli de concerte, sau poți să te inspiri din cele două liste ample cu idei pe care le-am strâns de-a lungul multor ani și vizite:

 

Sala de concerte a corului de băieți din Viena
Sala de concerte a corului de băieți din Viena
Cafeneaua Sperl
Cafeneaua Sperl

Ne-am despărțit iar cu greu de Viena, iar asta nu e o metaforă. Trenurile, atât cele de stat, cât și cele private erau în grevă în intervalul orar în care noi ar fi trebuit să ajungem la aeroport. Am găsit totuși o variantă, la sfatul celor de la CAT. Am cumpărat bilete online, iar ei ne-au oferit transfer cu autobuze. Totul e bine când se termină cu bine. Iar vizitele noastre la Viena nu se încheie aici, ai să vezi.

Nu știi unde e mai bine să te cazezi în Viena? Iară și aici câteva recomandări:

TEXT: Roxana Farca

FOTO: Alexandru Farca


Toate drepturile rezervate, reproducerea sau preluarea nu este permisă sub nicio formă decât cu acordul prealabil al autorilor.

Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas

Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.

Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!

Administratori şi iniţiatori al proiectului LumeaMare, Roxana, Alex şi Petra alcătuiesc o familie şi o echipă care călătoreşte cât de frecvent poate împreună, practicând un turism responsabil. Roxana și Alex sunt pasionați de fotografie, dar pe Alex nu-l întrece nimeni la gătit. Iar Petra este cea care testează destinaţiile din punctul de vedere al unui copil.