Haihui prin Europa 13

Haihui prin Europa 13

SPANIA
In doua zile treceam printre “taurii negri” care strajuiesc autostrazile din Spania prin Granada si Cabo de Gata spre Alameria. Drumul porneste din Sierra Madre si coboara serpuind prin canioane stravechi cu cactusi ca-n filmele western catre malul mediteranei. Este realmente periculos, nu din cauza asfaltului cum ai fi tentat sa crezi ci din cauza ca peisajul realmente iti distrage atentia de la drum. Problema nu este ca mi-a distras-o doar mie ci si altora astfel ca intr-o curba era sa se urce un BMW peste mine. In alta curba era sa ma urc eu pe un Fiat. Acum serios vorbind, singurul punct negativ este ca drumul este o autostrada. Pe autostrada acolo nu e ca la noi unde opresti pe banda de urgenta sa te pishi. Pe autostrada acolo NU ai voie sa opresti. Prima data cand am oprit, pentru ca nu mai rezistam sa nu scot camera la lumina, a fost si ultima. Doi politisti moto au oprit si ei langa mine. No pictures. Go! M-am coit eu un pic sperand ca mi-au atras atentia si pleaca, pana cand am observat un zambet fin la unul din ei, ceva gen: nu tin bai tata trucuri d-astea cu noi. Patrulele erau o prezenta constanta pe autostrada aia asa ca am ramas cu privitul. Pe cand admiram locuintele sapate in dealuri de pamant era sa rad niste stalpisori de demarcatie dintre benzi, putea fi lejer ultimul lucru pe care l-am vazut. Pana sa raman fara benzina eram in Cabo de Gata. La fix ca sa admir apusul de soare.

ANTONIO, FA CALDO!
Cu gandul sa inoptez acolo caut un camping, nu de alta dar pe toata zona de coasta s-a construit ca la balamuc si nu prea mai existau terenuri virane. In plus niste localnici mi-au recomandat sa nu pun cortul pe plaja, ori erau batuti in cap cu totii ori stiau ei ce stiau. La camping, dezamagire maxima, 20 de euro pe noapte, nu aveau si masajul inclus in pret dar aveau piscina. Mi s-a parut culmea imbecilitatii si nici macar langa Paris nu erau. Acum ca am facut-o si p-asta poate ar trebui sa merg acasa, m-am gandit. Malaiu era si ala pe terminate. Nu intelegeti gresit: al meu se terminase de mult. Eram deja pe malaiul mamei care-mi imprumutase o parte din banii cu care vroia sa cumpere un loc de veci doar ca sa-l vada pe loaza de fi-su intors acasa. Intre timp nenorocita aia de ploaie trecuse si ea Pirineii. Trecusem de Barcelona si ma pregateam sa ma plictisesc tot mergand de-n boulea prin ploaie. N-am avut parte. Se strica pompa de benzina. Blanoasa tuseste de cateva ori si moare. Macar daca s-ar fi stricat in Molins de Rei din care tocmai iesisem. Sa sui motorul pe o autoplatforma n-ar fi fost mare lucru daca as fi stiut unde sa-l duc, problema era ca fiind 7 seara totul era inchis. Aia cu autoplatforma, maestri in psihologie: si daca ramai pe autostrada se face noapte si te ploua ce rezolvi? Aveau dreptate imbecilii, aveam nevoie de oras ca sa pot rezolva cu pompa de benzina macar a doua zi. Si pentru ca esti baiat simpatic uite, avem noi un prieten mecanic , Antonio, cu care am vorbit cat eram in masina si ne-a zis ca are o pompa second hand pentru Virago, costa doar 90 de euro, te las undeva in oras, Antonio vine cu pompa, si toata lumea e multumita, adaugara sacalii. Fara nici o varianta accept cu inima grea sa sui motorul pe platforma. Ajungem in oras, ma debarca pe o straduta langa o gradinita si pleaca, cu promisiunea ca Antonio apare intr-o ora ca mai are o treaba pe undeva. Pe partea cealalta a strazii vad doi saci de deseuri, unul de carton unul de moloz. Iau un loc pe cel de moloz, asteptandu-l pe Antonio. Tzeapa. Antonio fa caldo. In gradinita niste tineri faceau lucrari de decorare. Intru cu gandul sa-i rog sa ma ajute cu doua informatii. Prima unde e sediul politiei, a doua, daca stiu vreun service Yamaha. Le stiau pe amandoua. Bine, dar ce o sa faci in noaptea asta? ma intreaba Alba, singura dintre ei care o mai rupea un pic in engleza. Pai, cred ca o sa dorm langa motor, nu e prima oara. Nu se poate, hai sa dormi la noi, in drum trecem pe la politie si maine dimineata te ducem la un service Yamaha, spuse ea sustinuta si de ceilalti in spaniola. A trebuit sa recunosc ca era un plan excelent dat fiind ca ploaia nu se potolise. Politia, niste dobitoci mai sinistri decat aia din Irlanda. Incepusem sa inteleg de ce-i ura Jens, prietenul belgian. M-au intrebat daca s-a intamplat pe autostrada si raspunsul fiind afirmativ, trebuia sa ma adresez politiei autostrazii care insa era in Barcelona. Cu Alba ca translator i-am explicat militianului de serviciu ca nu am cum sa ma duc in Barcelona pentru ca motorul e stricat dar ca am numarul autoplatformei, pot sa fac o plangere iar ei ar putea sa futa firmei o amenda pentru inselaciune. Intelegeam sa le dau banii alora cu platforma (180E toata distractia, atentie mare la chestia cu autoplatformele) in schimbul unui serviciu util , nu sa ma lase in strada ca pe ultimul om cu promisiuni mincinoase. Nici asta nu e posibil zice militianu, asa ca i-am urat o cariera plina de succes in slujba comunitatii mamei lui si am iesit in strada. As fi vrut sa sugrum pe cineva. Am ajuns la Alba si prietenii ei, acasa e impropriu spus, era atelierul lor de creatie, ei lucrand ca instructori de creativitate cu copii de gradinita dar si ca zugravi cand situatia o cerea. Nu mai fi suparat, maine mergem la Yamaha, cumperi pompa si mergi mai departe mi-a spus Alba oferindu-mi un fum. Era atat de simplu ca ne-a pufnit rasul pe toti, respectiv Sigrid si Maestrul Bucatar. Am avut senzatia ca si cainele, numit simplu Caine, precum si micul pisoi, Minitigri, se prapadeau si ei de ras. Cat am mai ras un pic Maestrul Bucatar pregatise un ceaun cu spaghete in sos tomat si cepa. Sa nu te sperii, spuse Alba, noi inainte sa mancam cantam mereu un cantecel, iar pe copiii cu care lucram ii invatam sa faca la fel. Si au cantat cu tipete si chiote de bucurie un fel de Haka interpretata de Chip si Dale plus un cor de veveritze. Am ramas de am capiat iar spaghetele au intrat unse in timp ce ne uitam la Lionking 3. Asta inseamna Freeparty, sa faci ce-ti place, cum iti place, cand iti place, mi-a spus Alba ruland inca un joint.

citeste episodul anterior

citeste ultimul episod

ATAT TEXTUL CAT SI IMAGINILE APARTIN IN TOTALITATE AUTORULUI RADU VIOREANU SI NU POT FI PRELUATE, COPIATE, MODIFICATE, IN TOTALITATE SAU PARTIAL, FARA ACORDUL PREALABIL AL ACESTUIA.