Pe repede înainte prin Slovacia

Pe repede înainte prin Slovacia

Avem plăcerea de a prezenta mai jos un articol scris de Adi Hădean, ca urmare a vizitei sale în Slovacia. Mulţumim Adi pentru contribuţie!


Munca şi nu distracţia m-a dus pentru trei zile în Slovacia. Am zburat până la Viena (puteam şi la Bratislava dar au fost la mijloc motive obiective) cu Austrian Airlines (au nişte sandwich-uri foarte bune) iar de acolo am pornit cu maşina spre Prievidza, orăşel situat la 158 de kilometri de Bratislava, spre Nord-Vest. Autostrăzi mai bune decât ale noastre şi drumuri naţionale considerabil mai bune decât cele din România – cam asta ar fi prima impresie. O altă impresie de călător în fugă: din punct de vedere arhitectural, Slovacia e tot un fel de Românie, probabil fiind şi noi şi ei influenţaţi de aceleaşi curente otomano-austro-ungare. Nu o să vă povestesc despre treaba care m-a dus acolo ci despre ce am văzut/făcut în timpul liber (destul de puţin, între noi fie vorba).

Am locuit în vila Sveta Tereza, o casă mai mare (zece camere) şi destul de cochetă, amenajată în mare parte cu gust (sunt convins că peste vară folosesc flori vii, nu din plastic). Recepţionerele-s grozav de drăguţe, vorbesc engleză şi sunt foarte săritoare. În plus, au şi atribuţiuni de barman, lucru care le dă un grad în plus (slivovica e o băutură cel puţin interesantă). Camerele-s curate şi dotate cu minibar, seif şi televizor cu reciever pentru satelit (au şi programe în limba română, recepţionera care ne-a primit a ţinut să precizeze asta, semn că pe acolo trec destul de mulţi conaţionali de-ai noştri), băile au cabină de duş şi încălzire-n pardoseală, există un sistem de aer condiţionat şi ventilaţie la baie (destul de utilă). Micul dejun nu e extrem de bogat (hrană rece la bufet) dar e de bună calitate şi cei de la bucătărie sunt dispuşi să-ţi facă repede o omletă cu cârnaţi sau ochiuri cu şuncă dacă simţi nevoia să mănânci ceva cald. Există internet wireless in restaurant şi prin cablu în camere. Preţurile variază într 61 şi 99 de euro/noapte, în funcţie de tipul de cameră pe care-l alegi şi de perioada anului (în week-end şi de sărbători preţurile diferă faţă de zilele obişnuite).

Oraşul

Prievidza e un oraş nou clonat peste un oraş vechi. Asta se vede, în sensul că nu-i teribil de atrăgător şi nici foarte prosper nu pare (mulţi dintre locuitori lucrau pe vremuri în industria minieră, lucru care nu prea mai fucnţionează azi). Totuşi, centrul abundă în pub-uri şi cafenele însă pretenţiile nu trebuie să vă fie foarte mari în ceea ce le priveşte. Sigur, personalul încearcă să se achite onorabil de îndatoriri, mâncarea e chiar gustoasă pe alocuri dar nu cred că veţi avea parte de epifanii culinare. Am mâncat totuşi destul de bine. Reţin o specialitate locală ce se numeşte halusky, nişte găluşcuţe din cartofi, scăldate-n sos de brânză, acoperite cu brânză şi cârnaţi fripţi şi bombardate cu jumări din slană. Am mai încercat şi găluştile cu căpşuni, asemănătoare cu găluştile cu prune din copilăria oricărui ardelean. Foarte bune şi acelea. Să nu uit păstrăvul, care deşi nu a avut nimic spectaculos a fost o bucurie în plus.

De ce să mergi în Prievidza dacă nu ai treabă acolo? Pentru că oraşul Bojnice e foarte-foarte aproape iar Bojnice e o recunoscută staţiune balneo-climaterică. Pentru că la 50 de kilometri se află câteva staţiuni de ski în care preţurile la cazare sunt ceva mai mari. Pentru că în satele din împrejurimi e plin de pârtii numai bune pentru începători (nu-s înghesuite ori extrem de dificile). Pentru slivovica. Pentru că oamenii sunt calzi deşi afară e rece. Pentru că ei au înţeles turismul ceva mai bine decât noi.


Impresii scrise de: Adi Hădean