Creştinism la mal de Nil (1)

Creştinism la mal de Nil (1)

V-am povestit până acum, într-o ordine a ideilor cu totul diferită de cea cronologică a desfăşurării evenimentelor, despre ţepele pe care le poţi lua în Cairo, despre harababura din trafic şi de pe strazi, despre vechea civilizaţie egipteană şi piramide, despre Muzeul de egiptologie. Cu ceva întârziere, a venit aşadar momentul să fac un portret al combinaţiei dintre creştinism, islamism şi noile importuri „culturale”, sub formă de inimi roşii de Sfântul Valentin.

Cezar a avut ideea bună de a merge chiar din prima zi în cartierul copt, tocmai pentru că puteam să vedem ce înnseamnă o zi de sărbătoare în această lume. Acolo se ajunge foarte uşor cu metroul şi chiar dacă aveam ceva emoţii că ne vom rătăci prin labirintul de sub Midan Tahrir, marea piaţă din centrul oraşului, am reuşit să ne urcăm în metroul potrivit, în direcţia potrivită, ba noi fetele chiar în vagonul potrivit. Prin geamuri, din vagonul mixt de alături, nişte bărbaţi ne aruncau zâmbete fericite – nu ştiu de ce, pentru că nici una dintre noi nu era vreun fotomodel – neştiind că fix în spatele lor jumătăţile noastre vegheau. Iniţial nu înţelesesem de ce în staţii erau semne cu femei şi bărbaţi, dar la venirea metroului am observat că nu erau întâmplătoare ci se potriveau exact cu locul în care oprea vagonul pentru femei sau cel pentru bărbaţi (acesta fiind mixt pentru cei cu viziuni mai puţin înguste).

metroul, statia de la cartierul copt

Înainte să intrăm în cartierul copt am luat-o spre Nil, pe străduţe animate, cu clădiri ce fuseseră cândva frumoase dar acum aminteau de vestigiile cele mai dărăpănate de pe Lipscani, cu oferte de tot ce vrei şi ce nu vrei d’ale gurii, cu o viaţă ce o simţeai autentică şi diferită de agitaţia modernă din centru. Mie una plimbarea asta scurtă mi s-a părut cea mai relevantă din tot oraşul.

echilibru

la cumparaturi

Fcucte la margine de drum

Piata motorizata
N-as cumpara peste de aici, nici daca misca

Cairo cu ruine a la Bucuresti

Am ajuns astfel la Nilometru. Instrument antic pentru prezicerea viitoarelor recolte, puţul adânc măsura nivelul apei şi devenea un calculator de taxe în funcţie de ce fel de an se anunţa. Un fel de impozit anticipat cum s-ar spune astăzi, asta ca să vedeţi cât e de vechi sistemul şi cum putea fi el aplicat ţinând totuşi cont de condiţiile reale!

Pod peste Nil, catre Nilometru
Nilul

Ceata pe Nil

Ceata pe Nil

Viata pe Nil

Nilometru de sus in jos
Nilometru de jos in sus

Nilometru - plafon

Întorşi în cartierul copt, am început să ne plimbăm pe străzile înguste, mărginite de ziduri groase, pline de oameni veniţi la slujba de duminică. Am făcut greşeala să ne lăsăm duşi de paşi prin toate bisericile posibile, plus sinagoga, aşa că acum impresiile îmi sunt amestecate, de numele acestora nici nu mai poate fi vorba. Părerea mea este că, dacă nu ai foarte mult timp la dispoziţie, merită să vezi Biserica suspendată, situată la una dintre porţile vechi ale fortareţei romane, construită chiar peste un vechi pasaj, sinagoga şi Biserica Sf Sergiu în ale cărei catacombe s-a ascuns Fecioara Maria cu Iosif şi pruncul. Poţi la final să te plimbi prin cimitirul de lângă Biserica (sau mânăstirea) Sf. Gheorghe, care la rândul ei este foarte interesanta ca formă şi dispunere circulară a spaţiului. Mergând prin cimitir vei găsi şi o mică biserică ortodoxă unde poţi aprinde o lumânare. Senzaţie neobişnuită, ca toată experienţa acestui cartier, în care dacă te uiţi la oameni spui islamism, dacă te uiţi la locuri vezi interioare mai mici, mai înghesuite, în care icoanele se combină cu elemente din frumuseţea decorativa a mosheilor. Oricum am fost impresionaţi de numărul celor care erau prezenţi în acestea şi nu erau toţi turişti.

pe strazile inguste ale cartierului copt
cartierul copt

Biserica suspendata
Intrare in Biserica suspendata
interior Biserica suspendata
Biserica suspendata
ruine romane
Biserica Sf Sergiu
Sf Gheorghe
Isus, palmierul si camila
fecioara
Biserica Sf Gheorghe
interior biserica Sf Gheorghe
biserica ortodoxa din cimitir, cartierul copt
sa aprindem o lumanare
cimitirul din cartierul copt

cald, soare, sa luam o pauza

Articolul continuă cu islamismul şi romantismul la mal de Nil, mai concret cu moscheea Al Azhar şi felul în care sărbătoresc egiptenii Sf Valentin.

Articole din aceeaşi serie:

Cairo pentru fraieri – ce poţi păţi oricât de prevenit ai fi

Oameni şi maşini – care pe care

Piramidele – Partea I

Piramidele – Partea a IIa

Muzeul de Egiptologie – partea I

Muzeul de Egiptolofie – partea a IIa

Islamism şi romantism la mal de Nil

Impresii scrise de: Roxana

Perioada călătoriei: 13-17 Februarie 2010

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.