The Pixels

The Pixels

Pentru că e duminică şi până şi Dumnezeu se mai opreşte din muncă, pentru că e o zi de relaxare şi ar trebui să nu mai alergăm de colo colo, astăzi ne vom aşeza puţin şi vom vorbi despre oameni. Lumea mare este alcătuită şi din oameni, nu doar din destinaţii şi obiective turistice. Sunt oamenii de lângă noi, oamenii pe care îi întânim în călătorii sau pe drumul vieţii noastre. Oameni despre care simţim nevoia să povestim…

Duminica trecută am fost să îi ascultăm pe The Pixels, la un concert în Fabrica. Şi ne-a plăcut mult ce am auzit. O muzică pe care nici ei nu pot sau nu vor să o încadreze într-un stil. Nu e nici rock, nici electro, nici alte stiluri pe care mie mi-ar fi greu să le definesc pentru că pur şi simplu nu le ştiu numele. Dar e o muzică energică, inteligentă, cu acorduri când dure, când sensibile, când obsesive, care se inventează şi se re-inventează cu timpul. I-am ascultat pe Pixels la început, în 2006, atunci când încă testau, învăţau, încercau. Recunosc faptul că, fiindu-ne prieteni, le acordam circumstanţe atenuante şi ne doream să depăşească toate aceste dificultăţi. Dincolo de asta, am simţit încă de atunci potenţialul pe care îl au. Nu i-am urmărit în toate concertele şi asta cred că a fost bine. Pentru că de fiecare dată când i-am reascultat, am avut o surpriză plăcută şi am putut să simţim clar evoluţia. Aşa că duminica trecută am fost din nou impresionaţi.

În 2008 a apărut şi primul album, Fire Exit, pe care nu l-am ratat şi l-am ascultat cu aceeaşi plăcere.

Membrii actuali ai trupei sunt: Cătălin Rulea (vocals/guitar/electronix) Dan Şerbănescu (vocals/guitar/electronix), Alexandru Buzea (drums) şi Marius Lung (bass). Spectacolole lor nu oferă doar o muzică a cărui ritm te va încânta ci şi un show vizual fascinant, creat de Dan Vezentan.

Cu Ducu (Alexandru Buzea) am avut ocazia să colaborez pentru proiecte care cereau ilustraţie şi pot spune că mâinile acelea care lovesc cu sete în tobe sunt la fel de capabile să creeze nuanţe fine şi personaje haioase pentru copii. Pe Cătălin îl ştiu cel mai bine şi l-am cunoscut acum 8 ani, atunci când a venit să îşi prezinte mapa de grafician, aplicând pentru postul de art director în mica mea agenţie de creaţie. A fost unul dintre cei mai valoroşi oameni pe care ID Studio i-a avut, dovedind pasiune, talent, implicare şi determinare de a face lucrurile bine, oricât de mici sau de puţin importante ar fi părut. Şi a fost singurul care a cântat la chitară în timp ce gândea un layout. Astăzi îşi urmăreşte pasiunea sa pentru muzică şi grafică, fiind un artist foarte talentat în ambele domenii. De fiecare dată când îl revăd mă bucur să constat că nu şi-a pierdut calităţile umane şi că, deşi anii au trecut, pune la fel de mult entuziasm şi pasiune în tot ceea ce face. Cineva îl întreba la un moment dat cum se poate ţine de toate iar răspunsul lui Cătălin mi-a plăcut foarte mult: „Sunt lucruri de care nu trebuie să mă „ţin” pentru că fac parte din personalitatea mea”.

Mi-ar plăcea ca mai mulţi oameni din lumea noastră să fie şi să gândească aşa, să aibă voinţa de face lucrurile care îi definesc, de a-şi uma visele şi de a-şi dori mereu mai mult.

Iar celor de la The Pixels le doresc mult succes mai departe şi să ne auzim cu noi albume şi noi realizări!

Mai multe detalii despre The Pixels găsiţi aici:

http://www.myspace.com/thepixelsofficial

http://www.thepixels.ro

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.