Must cu gust de copilărie

Must cu gust de copilărie

Am plecat din Langhe fix când începea culesul viei, deci am ratat mustul de nebbiolo. Am ajuns în România şi am constatat că, în ciuda intenţiilor mele de a organiza o poveste la cules de vii, via era deja culeasă. Nu-i nimic, m-am consolat cu reclama aia enervantă, de la radio, cu dinţii albaştri ai unui copil căruia mama i-a făcut must, mamă care pare a fi bunică până la urmă, pentru că îi aduce poştaşul pensia. Dar am prins sezonul degustărilor, iar azi o să vă povestesc totuşi cum a fost la Aliman, unde am ajuns pentru a doua oară, la invitaţia WineRO.

Şi la Aliman s-a cules via până să se organizeze deja tradiţionala petrecere câmpenească, acompaniată de muzică populară de calitate, dansuri, bunătăţi la grătar şi plăcinte dobrogene. Şi vin bun, bineînţeles că vin bun, că de aceea n-am dus acolo. Organizatorii au păstrat totuşi un rând cu struguri special pentru noi, ca să îi vedem şi să ne mai bucurăm de ei. Iar la finalul degustărilor, ca să ne dregem, mustul a curs proaspăt şi dulce, însoţind conversaţiile plăcute despre Dobrogea şi copilărie, pe care le-am purtat la masă.

Amintiri din copilărie

Unul dintre participanţi, nu dau nume acum pentru că nu am cerut voie, mi-a povestit despre copilăria sa, despre cum mergea alături de tatăl său la cules de vie, de poznele pe care le făcea, cum pleca de dimineaţă şi venea seara tîrziu fără ca nimeni să se panicheze „unde e copilul, unde e copilul?”. Venea cu amintirile sale din lumea aceea cu adevărat mare, a copilului care a crescut fără teamă că s-ar putea rătăci pe câmpul cel infinit, a cutreierărilor fără limită de kilometri, a aventurilor şi provocărilor care fac parte din formarea unui om întreg. Mă gândeam cum rămâne un mare gol în evoluţia copiilor de oraş, tocmai prin lipsa acestei libertăţi. Am ajuns să ne uităm în jur şi să nu observăm decât copii păziţi şi supraveghiaţi până şi când merg la toaletă, că de ieşit la câţiva kilometri depărtare de casă nu se poate pune problema.

Noutăţi

Poveştile acestea ce m-au dus cu gândul la Creangă au completat frumos surprizele zilei: lansarea ALIRA Cabernet 2010 si ALIRA Tribun 2011, un cupaj din Cabernet Sauvignon, Merlot şi Fetească Neagră. M-a impresionat Tribun, un vin pe care noi l-am degustat înainte de a fi îmbuteliat pentru vânzare şi care, chiar şi aşa, a primit aprecieri de la toată lumea. Merită păstrat un an sau doi şi revenit asupra lui.

A fost o zi plină, cu multă, foarte multă lume (două autocare din Bucureşti, unul din Constanţa, plus ceva maşini), cu o organizare impecabilă din care sunt sigură că a făcut parte soarele şi căldură caniculară. Să fie primit, că imediat vine iarna cea rece şi haină şi plângem după astfel de zile!

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.