Galop prin Portugalia (5)

Galop prin Portugalia (5)

In vino veritas

(articol realizat în colaborare cu Alex şi Roxana)

Portugalia posedă în jur 350.000 hectare de viţă de vie şi este a patra ţară vitivinicolă din lume; sunt cunoscute vinurile din insulele Madeira, Porto, valea râului Douro şi multe alte regiuni. În nord-vest se obţine Vinho Verde, un vin slab alcoolizat, dietetic, care se bea tânăr. La polul opus este Porto, fortificat prin adăugarea de brandy. Între ele sunt multe tipuri de vinuri albe şi roşii de tării şi arome diferite. 10 tipuri de Porto se obţin din 48 de soiuri de viţă de vie cultivată pe valea râului Douro. Dintre ele,Vintage, obţinut numai în anii cu recolte excepţionale, este considerat unul dintre cele mai bune vinuri din lume.

Douro trece prin văi când line, când abrupte, pline de podgorii (8000); era duminică, în toate satele nu era ţipenie de om. În rândurile ordonate ale viilor aşezate pe terasele săpate de mâna omului, erau scrise muncă şi priceperea localnicilor din frumoasele sate răspândite pe coline. Pe panglica lată şi argintie a râului treceau ambarcaţiuni. Aici era ţara lui Porto, al cărui comerţ este în continuare în mâna englezilor şi întreprinzătorilor anglo-portugezi.

Din cauza duminicii era cât pe ce să rămânem numai cu privitul; toată lumea se odihnea. Numai în Mesao am avut noroc de magazinul cooperativei (deschis) pentru a cumpăra câteva sticle de vin.

 

Oraşul Porto

Al doilea că mărime din Portugalia, Porto a fost cel mai animat dintre oraşele prin care am trecut; tineret zgomotos şi vesel, o omenire bine dispusă ieşise la plimbare pe străzile în pante, pavate cu alb şi negru, ca la Lisabona. Puţinele parcări şi numeroasele străzi cu sens unic obligă la explorarea oraşului pe jos, aşa că după ce am tras la un hostel excelent chiar la intrarea în oraş, venind dinspre Douro, am pornit pe o stradă lungă şi abruptă spre centru; acesta însemnând Avenida dos Aliados terminată cu Praca da Liberdade şi monumentul lui Pedro IV iar spre est, centrul vechi. Catedrala Se, pe jumătate fortăreaţă , pe jumătate biserică, este masivă, construită din granit, în stil romanic. Spre sud se afla Ribeira cu vechile ei case, pe malul râului Douro traversat de podul Dom Luis I. Numeroasele biserici se disting aici prin contrastul dintre granitul gri închis şi suprafeţele mari ci faianţă decorativă, în interior şi în exterior. În interiorul gării Sao Beneto sunt, tot din azulejos, scene din viaţa portughezilor, în diferite timpuri. Torre dos Clerigos a fost cândva cea mai înaltă construcţie din Portugalia.

Erau încă de văzut Bursa şi biserica San Francisco, Muzeul de Artă Modernă şi cramele; înfiinţate începând cu secolul al XVII-lea ele se numesc Porto Clem, Solar do Vinho do Porto, Ferreira, Taylo’s Port. Însă s-a lăsat noaptea şi, ca nişte copii cuminţi, ne-am întors la hostel.

Porto degustat la Lisabona

Alex şi Roxana au avut ocazia să guste câteva tipuri de Porto în Lisabona, la Instituto dos Vinhos do Douro e do Porto (Solar do Vinho do Portoundeva pe înălţimile din Bairo Alto, chiar la capătul funicularului Gloria, urcând din Praça dos Restauradores. Îi las să îţi împărtăşească impresiile, detaliile şi dulceaţa ce se simte chiar şi din imagini.

Vizualizare hartă mărită

Atmosferă caldă şi verde la intrarea în Solar. Pereţii sunt practic căptuşiţi cu sticle vin. Ne liniştim să aflăm că sunt doar de decor, cele adevărate stau în condiţii bune undeva prin subsoluri.  Foarte multe vinuri disponibile, neştiinţă mare, aşa că am ales cu greu, şi după cum vei vedea nu am ales rău. Am ales vinuri din trei categorii: L.B.V., Colheita şi Vinuri albe. Nu speria, nu am băut degustat câte o sticlă ci câte un pahar iar preţul din paranteză se referă la preţul sticlei de luat pentru acasă.

Porto_Wines_04612

Vinul L.B.V. (Late Bottled Vintage) provine  din strugurii unei singure culturi, ţinut între 4 şi 6 ani  în butoaie de stejar şi apoi în sticlă. Anii petrecuţi în butoi sunt responsabili de culoarea intensă şi de asemenea de îmblânzirea buchetului permiţând ca vinurile să poată fi băute imediat după îmbuteliere. Noi am ales un DOW’s 2007, un vin dulce fără miros de dulce şi un gust ce te duce cu gândul la dulceaţa de cireşe (13 €).

Colheita (single vintage Tawny Port) – un vin provenit din recoltă unică ce s-a împrietenit timp de vreo 7 ani  cu butoiul de stejar. Pe etichetă trebuie să fie trecute atât anul culegerii strugurilor cât şi anul îmbutelierii. Niepoort 2001, îmbuteliat în 2012, unul din cele mai bun vinuri degustate de noi aici. Un vin excelent de culoare roşie intensă, note de lemn şi nucă. (24 €).

Din categoria vinurilor albe (exclusiv struguri albi – Malvasia fina, Viosinho,  Donzelihno Gouveio, Codega şi Rabigato – vinificaţi după acelaşi procedeu ca cel de obţinere al vinurilor roşii de Porto) am încercat un vin dulce – Andresen 10 years care ne-a cucerit cu parfumul său şi un extra sec  Noval – un vin sec cu arome dulci, foarte bun, concentrat, alcoholic – cred că ar fi asemănat cu un whisky dacă ar fi un pic mai tare.

În sfârşit, cireaşa de pe tort, Hutcheson 1975 din categoria Colheita, un vin la fel de vechi ca mine (Alex) şi care se apropie la miros cu Niepoort-ul dar vârsta îşi spune cuvântul … în bine (46 €).

Porto_Wines_04628

Avem doi câştigători – un alb Andresen 10 years şi un roşu Hutcheson 1975 şi ar putea fi şi alţii dar crede-mă că este suficient pentru o degustare completă.

Fotografiile în format 16:9 au fost făcute cu un NEX-6 de la Sony Romania.

Galopul mai are câteva etape de parcurs, printre care se numără Guimaraes, Braga şi Bom Jesus. Va urma!

Gustin Gheorgina (numită de toţi cei dragi Ghiocel) a fost profesoară de limba franceză, a pictat şi a călătorit mult în Europa. Pasionată de lectură şi de călătorii, caută în incursiunile sale prin lumea mare bucuriile pe cate ţi le oferă arta, arhitectura sau frumuseţile naturii.