Galop prin Portugalia (6)

Galop prin Portugalia (6)

Guimaraes

Se spune că acest oraş vechi, construit din blocuri mari de granit aspru, ar fi locul de naştere al naţiunii portugheze; aici s-a născut Alfonso Henriques (1143), cel care a devenit primul rege al Portugaliei. Castelul fortificat, Paco dos Duques de Braganca, a fost construit la dorinţa lui Dom Alfonso, duce de Burgundia, fiu nelegitim al lui Joao I. Folosit ca reşedinţă regală aproape un secol, a fost părăsit şi restaurat abia în 1930. Măreţ, solid şi auster, castelul poseda camere grandioase cu şeminee mari, tapiserii înfăţişând războiul de cucerire a Marocului, vase chinezeşti şi indiene, covoare persane, mobilier preţios sculptat, tapiserii după desene de Rubens; sala de recepţie are plafonul în carenă (o burtă de vapor întoarsă cu golul în jos), ca a refectoriului de la Saint Michel, o remarcabilă lucrare din lemn. În zona de apărare sunt turnuri, creneluri şi scări, coame ale pietrelor pe care a fost ridicat.

Catedrala din Braga şi Bom Jesus

Cu o catedrală plină de comori şi 35 de biserici, se spune despre Braga că este capitala religioasă a Portugaliei. Construită în secolul al-XI-lea pe locul unei moschei, în catedrală se reunesc stilurile romanic, gotic şi manuelin. Acoperişul este ciudat, cu turnuri şi balustrade; în interior sunt sculpturi din lemn, fresce, azulejos, statui, orgi duble, aurite; o curte interioară cu trei capele, una fiind cu mormintele fondatorilor, părinţii primului rege portughez; visteria ce reprezintă 800 de ani de artă, merită văzute. Numai că am ajuns acolo în timpul unei slujbe religioase iar mişcările ne-au fost limitate şi din respect dar şi de prezenţa unor bărbaţi în costume de epocă ce vegheau impunători locurile.

Ne-am îndreptat spre sanctuarul faimos din apropiere, numit Bom Jesus. Pentru biserica barocă, albă şi gri închis (ipsos şi granit, secolul XVIII) situată foarte sus, pe o colină înaltă, sunt două căi: scări duble ca la Lamego, cu fântâni ce amintesc de cele cinci răni ale lui Isus, cele cinci simţuri şi cele trei virtuţi teologice (credinţa, nădejdea, dragostea) şi Via Sacra. Se poate ajunge cu maşina, biserica este într-un parc cu grota, chioşc, hoteluri, grădini cu flori şi plante ornamentale tăiate în forme geometrice. Multă lume vine în pelerinaj dar şi pentru a se bucura de magnifica panoramă, pădurile şi grădinile din apropiere. Vile deosebit de elegante înconjurate de vegetaţie mărginesc şoseaua. În interior, biserica din marmură de culoarea pielii era plină de flori albe, proaspete; muzica discretă, continuă şi altarul alcătuiau o atmosferă unică. Altarul a fost gândit ca o secvenţă cinematografică; pe un fond de lumină roşie şi galbenă precum un foc arzând, se profilau stânci, cele trei cruci pe care erau răstigniţi cei doi hoţi şi Isus, soldaţii romani, Maria şi Maria Magdalena. Scena aceasta de un tragism extrem a fost înfăţişată în pictură de mii de ori; la Bom Jesus dorinţa de a o prezenta cât mai veridic posibil a condus la folosirea mijloacelor de scenografie modernă; statuile din penumbră sau statuile luminate puternic, de reflectoare nevăzute, impresionează puternic.

Cu această imagine în minte ne-am despărţit de Portugalia, conştienţi că am văzut doar o parte din tot ceea ce se poate vedea; dacă aş reveni vreodată aş merge la Evora şi Coimbra şi aş căuta un vorbitor de limba franceză ca să aflu şi cum trăiesc şi ce gândesc portughezii.

Fiind la final de poveste, am să vă răspund şi la o întrebare nerostită:  de ce mergem noi la galop? Păi, am ieşit în lume o dată în 1984 apoi începând cu 2001, când deja tinereţea apusese; vârsta şi problemele ei, ideea că nu se ştie cât timp mai putem călători ne-au fugărit şi au generat în noi dorinţa de a vedea cât mai multe într-un timp limitat, chiar dacă nu a fost uşor întotdeauna.

Gustin Gheorgina (numită de toţi cei dragi Ghiocel) a fost profesoară de limba franceză, a pictat şi a călătorit mult în Europa. Pasionată de lectură şi de călătorii, caută în incursiunile sale prin lumea mare bucuriile pe cate ţi le oferă arta, arhitectura sau frumuseţile naturii.