Comments on: LumeaMare nu e rotundă

By: Roxana

Roxana — Fri, 31 May 2019 07:48:03 +0000

In reply to Vali. Eu îți mulțumesc, Vali, că ești încă pe aici :)

By: Vali

Vali — Thu, 30 May 2019 10:16:59 +0000

Am urmarit lumea mare inca de la primele postari.
Iti multumesc pentru “calatorii”, informatiile impartasite cu noi!

By: Cum mi-a schimbat un curs de fotografie alb negru culoarea viitorului - Ecoturism si calatorii responsabile

Fri, 01 Mar 2019 07:15:26 +0000

[…] ce am decis să răresc activitatea pe LumeaMare, am traversat o perioadă destul de confuză și deprimantă. Faptul că m-am detașat emoțional […]

By: Trei cărți care îți schimbă perspectiva - Timp liber

Trei cărți care îți schimbă perspectiva - Timp liber — Fri, 06 Jul 2018 05:00:57 +0000

[…] mele de carte către abonații la Clubul cititorilor pasionați. Mă gândesc serios, dacă tot am schimbat ritmul și macazul pe blog, ca de acum înainte să nu îmi mai impun limite și să scriu despre tot ce citesc aici, […]

By: Catalina

Catalina — Thu, 05 Jul 2018 09:53:59 +0000

Draga Roxana, te admir pentru ca ti-ai pus gandurile pe hartie. Il inteleg si pe Alex, are si el dreptate. Tu si Alex sunteti ca mine si sotul meu in privinta asta. E foarte greu sa taci, e prea mult in gene 🙂 In majoritatea cazurilor, cand vorbesc si (mai) multi oameni asculta, mesajul e gresit interpretat si ajung la vorba sotului meu. Si tot e greu sa tac. In viata personala am vazut mai multe avantaje in a fi sincer, in viata profesionala vad mai multe dezavantaje. Traind acum in Marea Britanie (si vrand sa ma adaptez), e si mai mare presiunea de a imi tine parerile secrete. Aproape toti o fac. Presiunea e impusa de mine intr-un fel, vreau sa ma adaptez si sa invat sa mai las din emotii deoparte. Se evita multe conflicte si ranchiuna in mediul profesional cand taci. Numai ca apoi mergi acasa si ori mananci compulsiv (ca mine) ori faci alte lucruri (ei asteapta weekedul sa bea ceva mai mult, sa “let go and be themselves”. O parte din presiune e impusa de societate si cultura, si s-a ajuns cam prea departe cu “political correctness”, nu stiu cum s-o numesc in romana. Oamenii se simt foarte usor jigniti si libertatea ta de exprimare e ingradita la maximum din momentul acela. Dar asta e o alta conversatie. Ce-am invatat e ca atunci cand vrei o afacere, in general (sau cel putin pana esti destul de mare/placut incat sa faci numai ce vrei), e necesar sa incerci sa nu-ti superi (in mod ne-necesar) posibilii clienti, sa-ti faci treaba bine si sa tratezi totul ca pe un job, nu ca pe un hobby. E necesar sa treci peste mandrie si unele principii (foarte greu pentru mine), tratand pe toti si toate in mod profesionist, egal, standardizat, si iti vei putea plati facturile la sfarsit de luna. Cand tratam totul ca pe un hobby, credeam ca trebuie sa-l plac pe fiecare client ca sa-i pot oferi acel serviciu din toata inima (desi ma plateau!) si cu maxima productivitate, si mi-era greu sa cer bani pentru serviciul oferit, mi-era greu sa muncesc pentru ei daca nu ma simteam pe aceeasi unda cu clientul, etc. Acum, unii clienti sunt minunati, altii ma ajuta sa imi platesc facturile, asa ma uit la situatie. Imi pastrez principii profesionale, insa parerile personale incerc pe cat posibil sa le tin pentru mine. Tu, pentru ca ai ales sa nu mai faci un job din pasiunea pentru calatorii, poti vorbi linistita, cine te apreciaza pentru etica ta te va urmari in continuare si te va si ajuta, insa nu mai ai stresul “livratului” adus de un job! Mult succes!

By: Claudia

Claudia — Thu, 28 Jun 2018 16:50:18 +0000

Roxana, te înțeleg perfect, am avut și eu acel buton, culmea, la sugestia și rugămintea unor cititori, însă nu a fost folosit niciodată (sic!). Găzduirea costă, cititul nu, iar menirea noastră de a avea blog merge mai departe din propriul buzunar. Spun menire pentru că după niște ani, se alege clar ce e business și ce nu e.
Îți doresc să ai o vacanță cât mai eliberatoare, să te bucuri de familie și de sănătate. Vei mai scrie? Sigur că da. Iar proiectele te vor căuta ele, mai rar, dar de calitate, nu de umplutură.
Te îmbrățișez!

By: Mădălina Cotorogea

Mădălina Cotorogea — Thu, 28 Jun 2018 11:21:12 +0000

Draga Roxana, ai făcut și continui sa faci multe lucruri frumoase. Din păcate rezultatele nu se vad atunci când ne-am dori sau simțim noi ca avem nevoie de ele. Orice experienta ne ajuta sa creștem, sa devenim o varianta mai buna a noastră. Tu ești o luptătoare și cred ca asa cum ești tu este corect fata de tine și cei din jur. Lucrurile și oamenii se atrag. Probabil ca acum este un moment de curățenie, s-au depărtat cei care trebuiau sa plece pentru a face loc celor care trebuie sa apara in viata ta profesionala, cu adevărat valoroși. Ceea ce-ți scriu acum sunt gânduri pe care mi le spun și mie. Nu vreau sa fac pe filozofia sau sa dau lecții. Te apreciez mult și cred ca sunt mulți cei care te apreciază. Încă o data felicitări pentru tot ceea ce faci și ai realizat și multa inspirație și încredere în ceea ce plănuiești!

By: Roxana

Roxana — Wed, 27 Jun 2018 10:24:21 +0000

In reply to Marius. @Marius, mulțumesc mult. Târziu nu este niciodată pentru că nu intenționez să abandonez nava în larg, iar asta înseamnă în continuare costuri. Vreau doar să mă asigur că s-a înțeles că nu reproșez nimic nimănui, cu atât mai puțin cititorilor. Te rog așadar, dacă vrei să donezi, să faci asta pentru că te-am ajutat cu ceva la un moment dat, pentru că simți nevoia să întorci un gest, un serviciu sau o bucurie, nu pentru că am spus eu ce am spus. Situația financiară proastă e a blogului, nu a familiei noastre, iar ajutorul tău va merge doar la menținerea lui la suprafață. Ibanul este acesta: RO20BTRL04401201407249XX (Farca Roxana Elena)

By: Luiza

Luiza — Tue, 26 Jun 2018 15:14:28 +0000

Imi pare rau, Roxana. Stiu si am simtit fiecare gand de aici.