New York-ul cu un copil de doi ani și încă unul în burtică

Când am aflat că e posibil să mergem în New York primul gând a fost, cu teamă:  să mă bucur? New York-ul a fost dintotdeauna cap de listă în destinațiile de călătorie pe care mi le-am dorit să le fac în viața asta. Mă gândeam că undeva, pe la 40-45 de ani sau chiar în mult visata crozaieră cu Sorin și copiii, planificată undeva mai aproape de vârsta pensionării, îmi voi îndeplini visul ăsta. Nicidecum cu un copil de doi ani și încă unul în burtică. Eram însărcinată în luna a șasea.

O lună dacă s-ar fi amânat excursia și deja nu o mai puteam face. După șapte luni cu greu mai poți călători, însărcinată fiind. Mai toate companiile aeriene îți cer să ai cu tine adeverință de la medic cum că nu prezinți niciun risc, poți zbura liniștită. Mai ales că ar fi fost un drum extrem de lung și obositor.
 
Ne-am pornit din Hong Kong seara târziu și, după cel mai lung zbor al vieții noastre (16 ore), cu o copilă un pic mârâtă și care a dormit chinuită pe locul ei (prima dată când Anei i-am cumpărat bilet aproape întreg), am pus piciorul pe JFK în New York.
 
Nu-mi mai aduc nimic aminte despre aeroport și nici despre ce am simțit pentru prima dată când am pus piciorul pe pământ american. Nici măcar impresii vagi. Eram prea obosiți pentru asta.
Primele amintiri încep să se contureze din momentul în care am pus piciorul în vestitul lor subway. Despre care citisem o grămadă, mă documentasem înainte de a pleca de acasă.
Știați că metroul din New York este printre puținele din lume care nu se oprește aproape niciodată? Și cu care călătorești oriunde pentru prețul unic de 2$? Oriunde în New York. Deci teoretic poți călători non stop cu doar 2$. How cool is that?

Metroul a fost așa cum îmi imaginasem că va fi: aglomerat, plin de viață, un pic amenințător (că doar trebuia să trecem prin cartierele rău famate Bronx, Brooklyn și altele pentru a ajunge în zona Times Square, unde aveam rezervare la hotel). A fost pentru prima dată după mult timp în care nu m-am simțit complet în siguranță și în care am avut tot timpul nevoia să îmi controlez din ochi toate cele, ghiozdan și geamantane, să fiu sigură că încă le mai am. Populație pestriță, de toate națiile, și, de ce să mă ascund, mulți oameni de culoare. Venind de la o mare de galbeni (noi locuim de mai bine de șase ani și jumătate în Asia), încercam să nu mă holbez prea tare la bieții oameni. Mă uit la prea multe filme americane de acțiune, clar!
 
Motelul, modest, pentru prețul pe care îl plăteam pe noapte (vreo 400$), dar la cinci minute de Times Square. Foarte important pentru noi, cu copil mic. S-a dovedit cea mai inspirată alegere, având în vedere că am fost tot pe fusul orar de Hong Kong, iar diferența între cele două metropole este de fix 12 ore. De aici și plimbările noastre nocturne prin Times Square, în miezul nopții.
 
Cu toată diferența de fus orar, am reușit să vedem toate obiectivele turistice ale New Yorkului. Care își taie respirația. Și cum a picture worths a thousands words, iaca New Yorkul, văzut prin ochii mei.
 
Enjoy!
 
 
Times Square. În Times Square m-au impresionat reclamele luminoase, multe și mari, peste tot!
 
 
Pe Broadway cu fetița mea
 
 
Central Park văzut de pe Rockefeller Center
 
 
Empire State Building văzută de pe Rockefeller Center. Undeva în partea dreaptă se întrezărește și Statuia Libertății
 
 
New York Stock Exchange House de pe Wall Street
 
 
In memoriam evenimentelor de la 11 septembrie,  insigne făcute de copii
 
 
Ground Zero și clădirea care va fi cea mai înaltă din State, construcție planificată a se finaliza în 2013
 
 
Grand Central Station, impresionantă!
 
 
Manhattan și Brooklyn Bridge
 
 
Statuia Libertății
 
New Yorkul văzut de pe Empire State Building, la apus
 
Am stat 5 zile, mult prea puțin pentru gustul meu, însă suficient cât să mă facă să mă îndrăgostesc de orașul care nu doarme niciodată. Și unde sper că vom mai reveni, de data aceasta în formație completă.
 
Credit foto:  Nela Mihaescu