Zece zile la Roma (6-2)

Ziua 6

Partea 2 - Leonardo da Vinci, Cartierul evreiesc şi Fontana delle Tartarughe, Aventin şi alternative la Bocca della Verita, secretul din Piazza dei Cavaleri di Malta

După ce în prima parte v-am plimbat pe la Fontana di Trevi, Palazzo Farnese şi Campo dei Fiori, am promis că intrăm acum la:

Muzeul Leonardo da Vinci, Le grandi macchine

Aflat în Palazzo della Cancelaria, acesta adăposteşte maşinăriile geniului, realizate în lemn de către meşteşugari. Fiind gândit atât pentru cei mari cât şi pentru cei mici, o parte dintre acestea sunt interactive şi pot fi folosite, „cu grijă”. Uităm de vârstă şi încercăm tot ce se poate încerca. Ne impresionează tunurile sau prima idee de airbag, lanţul şi rulmenţii dar şi alte mecanisme care la vremea aceea păreau cel mai probabil inutile sau irealizabile.

Cartierul evreiesc şi Fontana delle Tartarughe (broscuţe ţestoase)

De cum intri în cartier ceva se schimbă. Încep să apară afişe cu „kosher” pe geamurile restaurantelor iar bărbaţii poarte tichiuţele specifice pe cap. Piazza Mattei e mai liniştită şi ascunde, într-un spaţiu destul de intim, poate că una dintre cele mai delicate fântâni din Roma: Fontana delle Tartarughe. Iniţial nu erau broscuţe ci delfini, dar Bernini a adăugat broscuţele. Familia Mattei este cea care a creat această piaţă – erau vremurile acelea în care, în momentul în care aveai bani îţi făceai palatul, piaţa sau fântâna după bunul tău gust. Tot familia Mattei a construit multe alte clădiri din zonă, cu ajutorul evreilor, oferindu-le acestora protecţie mai târziu. Iar fântâna a fost la un moment dat singura sursă de apă în ghetou.

Fontana delle Tartarughe, Piazza Matei

Ne răzbeşte şi pe noi foamea şi setea aşa că mâncăm super bine, sănătos şi ieftin la un fel de împinge tava.

Aventin şi alternative la Bocca della Verita

Din cartierul evreiesc mergem mai departe pe malul Tibrului sperând să ajungem să vedem şi Bocca della Verita. Coada este însă aberant de lungă şi concluzionez amar că nu am de gând să stau cine ştie cât ca să bag mâna într-un capac de canal. Intrăm în biserică unde cineva ne invită să vedem catacombele celei mai vechi biserici din Roma. Deja am mai auzit poezia asta pe undeva iar Alex sceptic mă întreabă: „ce-a zis?”. Nasol, domnul care făcuse invitaţia e român şi se lasă cu ceva glume!

Pornim uşor ruşinaţi mai departe, amintindu-ne de povestea lui Marian din Tunisia sau de multe alte situaţii cu oameni care s-au trezit comentând în română acolo unde nu sperau să fie înţeleşi. Spre Piaţa Cavalerilor de Malta ne odihnim puţin în minunata grădină de portocali şi pini apoi descoperim o alta Bocca, la care nu e coadă. Nici nu cred că ştie să muşte din mincinoşi… dar cine ar vrea să afle?

Piazza dei Cavaleri di Malta

Deşi toată lumea pare că vrea să ţină surpriza şi secretul a ceea ce se vede pe gaura cheii la numărul 3 (nu mai e demult surpriză, e trecut chiar şi în ghid!), noi am avut deja un preview pe net. Senzaţia este totuşi destul de bizară şi tot te trezeşti surprins când pui  ochiul şi vezi asta:

surpriza din gaura cheii

Cât Alex face poze privesc pe cei care vin să descopere acelaşi loc „secret” al Romei. Aş fi fost tentată să spun că nu sunt puţini dar să ţinem cont că nu e permanent coadă, aşa că or mai fi încă turişti care nu au aflat. Personajele care se perindă sunt interesante: o maşină neagră de lux cu şofer şi pasageri japonezi cu haine ce numai nu strigă designerul, o altă maşină de lux cu şofer şi pasageri ruşi cu ochi iscoditori, un motor sport cu un tip tatuat până pe limbă (presupun!) şi o pasageră blondă, diafană, un cuplu gen the beauty and the beast… Şi noi, desigur, descrierea o lăsăm pe mâna voastră!

Spre seară nimerim din nou în Campo dei Fiori, de unde tarabele au dispărut ca prin minune. E vineri, lumea a ieşit relaxată la masă şi făclii ard la terase. Tinerii se plimbă cu îmgheţata în mână, fete cu fustiţe scurte îşi parchează relaxat scuterele.

Pe un geam deschis se vede un tavan pictat, deosebit de frumos. Nu ne aflăm în faţa vreunui palat (sau cine mai ştie?), pare a fi o simplă clădire cu tencuiala încreţită de timp. Ne întrebăm ce alte frumuseţi mai ascunde Roma, locuri şi interioare pe care nu le vom putea admira niciodată…

Noapte bună Giordano!

Citeşte şi despre celelalte zile în jurnalul 10 zile la Roma

Bugetul zilei

Mancare din diverse locuri, 2 persoane: 43 Euro

Intrare Palazzo Farnese, 2 persoane: 24 Euro

Intrare Muzeul Leonardo d’Avinci: 18 Euro

Total: 85 Euro

Articole similare:

• 9 trasee în Roma
• Zece zile la Roma (6-1)
• Zece zile la Roma (7-2)
• Zece zile la Roma (1 bis)
• Zece zile la Roma (3-1)

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, scrie despre călătoriile pe care le face cu familia sau cu motocicleta, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.

Roxana

Website-ul meu
Urmareste-ma pe Twitter  

3 Comentarii la “Zece zile la Roma (6-2)”

1. anca a says:

   April 14, 2011 at 12:00 pm

   Ei bine, pe-astea le-am ratat si-mi pare tare rau. Muzeul chiar e de vazut iar Fontana delle Tartarughe este o mica perfectiune (bine “vazuta” de Alex).
   Iar chestia cu comentatul in romana (sau in orice alta limba pana la urma) cu voce tare s-a dovedit de multe ori “periculoasa”. Stiau ceva parintii nostri cand ne invatau ca in public se vorbeste discret si incet… Voi insa ati fost delicati si n-ati zis nimic ofensator (nici nu cred c-ati fi in stare)
2. Zece zile la Roma (6-1) | impresii din lumea mare says:

   April 14, 2011 at 12:34 pm

   [...] asta şi continuarea plimbării prin cartierul evreiesc, apoi pe Aventine dar şi bugetul zilei în partea a doua a articolului. Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în [...]
3. Iulia says:

   April 16, 2011 at 6:56 pm

   Roma este cea mai vizitata capitala europeeana de catre romani in aceasta primavara. Va ajutam si pe voi cu cele mai bune oferte!