Toamnă la S.E.R.V.E.

Acum, în octombrie, se fac trei ani de când acei oameni minunați și vinurile lor au intrat în sufletele noastre. Cred că se poate vorbi deja de începutul unei tradiții, de prietenie, de toamnă de la S.E.R.V.E.

Drumul spre vie îmi pare familiar. Mă bucur să văd evoluţie, nici nu cred că se poate fără. Via, oamenii, vinul, evoluează şi nu pot decât să mă bucur că se întâmplă aşa.

Începem cu plantația de Merlot. Fix acum 2 ani, pe terenul de la Bozieni, vedeam la răsărit două căprioare un pic speriate de intrușii care apăruseră cu noaptea în cap pe un teren gol, un pic dezolant ca privelişte. Un an mai târziu, plăntuțele firave ieşeau din scutece şi se ridicau încet, dar sigur spre soare. Astăzi se conturează o plantație în toată regula. Se pare că e bine păzită, nici tov. Săvulescu (maestrul de ceremonii) nereușind să deschidă lacătul. Noroc că tehnica ne permite să furăm imagini la care să ne uităm în liniște lângă un pahar cu vin. Spre norocul meu, am reușit să păstrez punctul de stație (evident cu o mică abatere şi cu mult noroc), așa că rezultatul îl poți vedea mai jos:

Comparatie SERVE 2011 - 20131
Plantaţie de Merlot – 2011-2012-2013

Nu lipseşte „amfiteatrul” de Cabernet Sauvignon străjuit de cele două plantaţii de Pinot Noir. Strugurii (cabernet) aşteaptă pe coarde sperând la încă un pic de soare care să le crească dulceaţa şi să coacă sâmburele. Mă uit acum la termometru şi la cer şi sper că săptămâna care s-a scurs de la vizita noastră până la ploile lungi şi reci care ne-au băgat frigul în oase a fost suficientă.

Vizita în vie se termină şi revenim la cramă, unde, ca un amator pasionat ce sunt, mă bucur că aproape am întregit, ca piesele unui puzzle, circuitul vinului, de la vița de vie până la mustul care evoluează și se transformă ușor, ușor, în licoarea pe care o numim vin.

Comparatie SERVE 2011 - 20132

Comparatie SERVE 2011 - 20133

Comparatie SERVE 2011 - 20134

Paharele se înghesuie să prindă un must prins în stadiul evolutiv, la doar o zi sau la o săptămână de fermentaţie.

DSC_0136

Enologul Aurel Rotărescu ne altoieşte, pardon, ne arată procesul de altoire:

2013 09 -  SERVE

 Mihaela Tyrel de Poix, enologul Aurel Rotărescu şi maestrul de ceremonii Dan Săvulescu alături de toată echipa SERVE sunt gazde desăvârşite. Şi, ca orice vizită la cramă, (de)gustăm şi vinurile casei: cele albe Terra Romana – Sauvignon Blanc & Fetească Albă 2012, Cuvee Amaury 2011, Milenium alb 2012, Terra Romana – Chardonnay 2012,  Terra Romana Rose 2012 şi cele roşii Milenium Roşu 2011, Terra Romana – Fetească Neagră 2011, Terra Romana – Cabernet Sauvignon 2011, Cuvée Charlotte 2010, Cuvée Charlotte 2007 Magnum şi nu în cele din urmă Cuvée Alexandru 2007.

2013 09 -  SERVE1

Cireaşa de pe tort este pentru mine concursul de fabricare a noului Cuvée Charlotte 2012. Trei echipe se întrec în a ajusta procentele de Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon şi Merlot, toate producţie 2012, oţel, baric, şarje diferite. Mă simt din nou ca în laboratorul de chimie alături de două instrumente indispensabile: pipeta şi cilindrul gradat. Variante peste variante, ajustări radicale sau fine, discuţii aprinse, multă veselie, sunt ingredientele principale care au ca final alegerea cupajul câştigător (autori: Răzvan Jurca, Darius Tulbure şi Ionuţ Popescu) care are, cu aproximaţie, 50% Cabernet Sauvignon, 30% Merlot şi 20% Fetească Neagră (sursa). Echipa noastră (George, Horia și eu) se clasează pe un loc doi cu un … vin bun aşa cum spune Dan Micuda :).

Vinurile luate deoparte pentru o aprofundare a calităţilor intrinseci sunt asociate cu preparate româneşti, în parte re-inventate de către cei la Terra Carpatica. Iar folosesc un clişeu, dar nu pot decât să mă bucur că se poate ca bucătăria românească să fie un pic regândită, să iasă din tiparele clasice,. Să păstrăm tradiţia, da, dar în acelaşi timp să experimentăm, să ne jucăm cu ingredientele şi să ne bucurăm de gusturi rafinate.

Nu-mi rămâne decât să sper că tradiţia va continua şi că vom putea degusta vinuri bune româneşti în continuare.

Şi în final, un gând bun pentru colegii cu aceeaşi dambla, colegi de suferinţă într-o lume plină de alb-roz-roşu, aşa cum spuneam într-un articol mai vechi.

Poţi citi opiniile exprimate cu profesionalism şi voie bună de: Răzvan Avram, Horia Hasnaş, George, Dan (dacă am sărit pe cineva te rog să mă tragi de mânecă).

De profesie farmacist, Alexandru este pasionat de fotografie și gastronomie. Sunt două hobby-uri care de multe ori se împletesc foarte bine. Îi place să călătorească, să surprindă prin lentila aparatului natura, oamenii şi locurile pe care le descoperă.