Un sărut pentru care să mergi până la Viena

2012  – Anul Klimt la Viena

Nu îmi aduc aminte când l-am „întâlnit“ prima dată pe Klimt dar sunt sigură că a fost dragoste mare, la prima vedere. Atât de mare încât am făcut la un moment dat compromisul de a înrăma două postere cu tablourile lui şi de a le pune pe pereţi, în casă, lucru pe care nu l-aş mai face acum (de principiu ori e tablou ori nu, iar dacă e print prefer să mă uit la el într-un album). Şi mai ţin minte foarte bine sentimentul care m-a cuprins când am văzut lucrările lui la Belvedere, în prima mea vizită la Viena. Ca de obicei, realul depăşeşte cu mult printul şi, ce să zic, am fost „şocată“ şi mi-a fost greu să mai plec din faţa lor.

Am fost la Viena de mai multe ori până acum. În 2012 chiar nu aveam în plan să merg din nou. Şi totuşi…

Anul acesta Viena celebrează 150 de ani de la naşterea binecunoscutului pictor austriac Gustav Klimt. Vor fi organizate nouă expoziţii speciale, iar ultimul atelier al artistului va fi deschis publicului spre vizitare. Vor putea fi văzute, pentru cine are nervi şi timp, aproximativ 800 de lucrări ale lui Gustav Klimt, mai multe ca oricând!

Înainte de a vă spune unde puteţi vedea lucrările lui, aş vrea să vă povestesc foarte puţin despre el apoi, la finalul articolului, am să ofer şi un premiu unui câştigător, dacă îmi răspunde la o întrebare. Nu am de gând să vă descriu toată viaţa lui Klimt, pe care o puteţi găsi oriunde pe net. Am notat doar câteva aspecte care pe mine m-au legat şi mai mult de arta lui, care m-au făcut să îl înţeleg mai bine.

Gustav Klimt este unul dintre cei mai mediatizaţi artişti, fapt care poarte dăuna şi care, cu siguranţă, influenţează negativ modul în care îi percepem valoarea. Ca expunere i-a depăşit chiar şi pe Dali, Picasso sau Warhol. Lucrările şi ideile sale au ajuns să fie „vândute“ sub formă de reclame, faianţă, decoraţiuni, cărţi, puzderie de suveniruri…

Klimt a revoluţionat arta austriacă, deschizând noi perspective, contribuind la promovarea artei locale peste hotare, alături de alţi membri ai noii grupări artistice, Secesiunea. Nu uitaţi, asta se întâmpla pe la 1890! Dar de ce Secesiune? Se spune că în Roma antică, de fiecare dată când apăreau tensiuni la nivel economic, o parte dintre locuitori părăseau oraşul şi se refugiau pe colinele Aventin sau Janiculum şi ameninţau că vor întemeia acolo o nouă Romă. La intrarea în Clădirea Secesiunii, ridicată de grupul de artişti care au ales să se rupă de tradiţie şi istoricism, scria: „Daţi timpului nostru arta lui şi artei libertatea“ (o traducere aproximativă, dar eu aşa am înţeles).

Prin înclinaţiile  către portretizarea femeii fatale, pictorul a contribuit considerabil la emanciparea femeilor şi la redescoperirea puterii pierdute a erotismului (ştiţi schiţele  erotice care nu au fost cu adevărat publicate decât după moartea lui?). Prezenţa senzuală feminină din tablourile lui Klimt aduce o nouă interpretare a temelor antice,  împregnându-le în acelaşi timp cu forţa prezentului. Feminitatea apare în cele mai diverse forme: figuri mitologice, vrăjitoare, sirene dar şi ca renumite portrete ale personalităţilor vremii (un mic „detaliu“, portretul Adelei Bloch-Bauer s-a vândut în 2006 pentru 135 de milioane de dolari!).

În tablourile care arată cupluri, prin contopirea decorativă a acestora într-o formă fluidă, unitară, Klimt pare să încerce atenuarea, dacă nu neutralizarea diferenţelor dintre sexe. Elemente de deosebire există (vezi felul în care este decorat veşmântul în Sărutul – modele rectangulare alb-gri la el, modele florale, colorate şi rotunjite la ea) dar ansamblul are o unitate şi o intimitate care reuşeşte să se desprindă atât de bine de tot ceea ar putea reprezenta mediul exterior! Frumuseţea Sărutului este, pentru mine, dincolo de „aura de aur“ (la propriu, a folosit foiţe de aur), modul în care cuplul este complet izolat, absorbit în sine. Nu cunosc alt tablou care să îmi dea o senzaţie mai clară de căldură şi intimitate!

O mare proporţie din tablourile lui Gustav Klimt sunt peisaje, aproape un sfert, ştiaţi asta?

Dacă nu vrei să mergi până la Viena, poţi găsi câteva lucrări şi decoraţiuni semnate de Klimt la Peleş, în România, unde el a stat şi a lucrat când avea 30 de ani. Eu nu am ştiut asta când am vizitat palatul, probabil că se pune prea puţin accent pe astfel de “detalii”.

Gustav Klimt nu şi-a făcut niciun autoportret. „Sunt sigur că nu sunt cu nimic interesant ca persoană“ spunea el. Aşa să fie?

Acum să trecem şi la lucruri mai concrete şi să vă spun unde îl găsiţi pe Klimt în Viena, în 2012 şi nu numai (mulţumesc ComPRess România pentru detalii)

Klimt la Palatul Belvedere (25.10.2011 – 04.03.2012 şi 12.07.2012 – 06.01.2013)

Palatul Belvedere, care deţine cea mai mare colecţie de picturi ale lui Klimt din lume, este instituţia care a marcat prin expoziţia „Gustav Klimt/Josef Hoffmann. Pionieri ai Modernismului“ începutul anului jubiliar dedicat pictorului austriac. Deschisă până pe 4 martie, expoziţia pune accentul pe colaborarea intensă dintre cele două personalităţi, colaborare care a început odată cu naşterea Secesiunii Vieneze în anul 1897 şi a durat până la decesul lui Klimt în anul 1918. O a doua expoziţie „150 de ani Gustav Klimt“, dedicată capodoperelor semnate de pictorul austriac, va fi organizată la Palatul Belvedere între 12 iulie 2012 şi 6 ianuarie 2013.

Muzeul de Istoria Artei (KHM) îl celebrează pe Klimt (14.02.-06.05.2012)

Între 14 februarie şi 6 mai 2012 Muzeul de Istoria Artei din Viena prezintă o expoziţie dedicată perioadei creative de mijloc a artistului. În centrul atenţiei stau cele 13 picturi şi schiţele aferente pentru decorul scărilor Muzeului de Istoria Artei (KHM).  Comanda pentru această lucrare a fost primită şi executată de către „compania pictorilor” – formată din Gustav şi Ernst Klimt împreună cu Franz Matsch. Cu ocazia expoziţiei de la KHM publicul va putea admira pentru prima oară de aproape pictura lui Klimt de pe peretele de nord al casei scărilor. Pe întreaga lăţime a casei scărilor va fi ridicată o punte de trecere, care va fi accesibilă pe parcursul întregului an jubiliar, chiar şi după terminarea expoziţiei.

Muzeul Leopold îl prezintă pe omul şi artistul Klimt (24.02-27.08.2012)

„Klimt ca persoană. Picturi – scrisori – introspecţii“, expoziţie deschisă la muzeul Leopold între 24 februarie şi 27 august 2012, are ca punct central  moştenirea lăsată de partenera de viaţă a artistului, Emilie Flöge, ce cuprinde cărţi poştale, fotografii şi scrisori pe care Gustav Klimt i le-a adresat acesteia. Întreaga corespondenţă oferă o imagine veridică asupra vieţii de zi cu zi şi a călătoriilor întreprinse de artist. De asemenea picturi celebre precum „Moartea şi viaţa“, aflate în colecţia muzeului, sau alte lucrări oferite spre împrumut de instituţii şi colecţionari din Europa, SUA şi Japonia, sunt confruntate cu citate ale artistului. Expoziţia este completată de numeroase fotografii istorice şi obiecte ce au aparţinut lui Klimt. Special pentru această expoziţie va fi reconstruit şi atlierul artistului.

Desenele lui Klimt la muzeul Albertina (14.03-10.06.2012)

Între 14 martie şi 10 iunie muzeul Albertina prezintă o mare parte din cele 170 de schiţe realizate de Klimt, aflate în colecţia muzeului. Pe lângă acestea, expoziţia va fi completată de schiţe, desene şi alte documente de referinţă oferite  cu împrumut de colecţii naţionale şi internaţionale.

“Klimt. Colecţia Wien Museum” – prezentată pentru prima oară în întregime (16.05.-16.09.2012)

Cu cele aproximativ 400 de desene, dar şi picturi celebre, precum „Portretul Emiliei Flöge“ şi „Palace Athene“ Wien Museum deţine cea mai mare şi în acelşi timp cea mai variată colecţie Klimt din lume. Din colecţie fac parte şi obiecte rare precum halatul de lucru al artistului, masca mortuară, copii originale ale fotografiilor-portret, un mulaj al mâinii sale drepte, afişul, care a provocat un adevărat scandal, realizat pentru prima expoziţie a Secesiunii Vieneze, sau desenul lui Egon Schiele, care îl înfăţişează pe Gustav Klimt trecut în nefiinţă. Wien Museum va prezenta acestă colecţie vastă în întregime pentru prima dată, între 16 mai şi 16 septembrie 2012.

Vila Klimt, accesibilă din vara lui 2012

Vila Klimt din Hietzing, în districtul al 13-lea al Vienei este momentan în curs de renovare şi urmează să fie deschisă publicului din vara acestui an. Klimt a folosit această casă cu grădină pe post de atelier de lucru, începând cu anul 1911 până la decesul său în 1918. În 1923 casa a fost reconstruită, adaugăndu-se un etaj peste vechiul atelier al lui Klimt. După deschiderea vilei, publicul va putea viziona la parter atelierul artistului, refăcut în cele mai mici detalii pe baza descrierilor şi imaginilor din perioada respectivă.

Mai multe detalii găsiţi aici. Iar dacă zburaţi cu Austrian Airlines păstraţi cartea de îmbarcare, pentru că veţi avea reducere la biletele de intrare în muzee.

(La final o invitaţie şi un foarte mic concurs. Am cumpărat pentru voi o farfuriuţă de ceai, genul de suvenir tipic Klimt. Vreau să vă invit să îmi spuneţi ceva interesant legat de pictorul vostru preferat (nu Klimt, oricare altul!): ce anume v-a impresionat la viaţa lui, cum l-aţi descoperit sau de ce vă place un anumit tablou. Comentariul care îmi va plăcea cel mai mult va fi câştigător. Am ales cu mâna mea farfuriuţa, tot cu mâna mea o voi oferi, dacă eşti în Bucureşti. Dacă eşti din ţară găsim noi o cale, numai să nu fii din afara României pentru că nu voi putea să ţi-o trimit!) – concursul s-a încheiat

Drepturi foto:

© Belvedere, Wien, Leopold Museum, Wien, © Albertina, © Wien Museum, © Kunsthistorisches Museum, Wien, © Leopold Museum, Wien

---

Dacă plăluiești să mergi la Viena, pentru Klimt și nu numai, consultă și:

Cazare în Viena – idei pentru toate buzunarele și nevoile