Astăzi este ziua mondială a teatrului. Peste tot prin lumea mare se sărbătoreşte această formă de artă, veche de când lumea şi întotdeauna nouă. Ne place teatrul şi încercăm să mergem de oricâte ori putem la un spectacol bun. Şi ne bucurăm de fiecare dată să vedem că, indiferent unde se manifestă, într-o sală dedicată, într-o cafenea sau într-un parc, această artă are încă realizări inovative iar publicul este numeros.

Din punctul meu de vedere, experienţa unui spectacol de teatru este foarte importantă pentru noi ca oameni. În timpurile acestea, în care riscul de a ne pierde contactul direct dintre noi este enorm, „ajutaţi” fiind de atâtea mijloace de comunicare virtuală, a privi un actor în ochi şi a intra alături de el într-un rol, într-o poveste, este nepreţuit de frumos, emoţionant şi, nu în ultimul rând, necesar.

Nu vreau să pledez mai mult de atât pentru această cauză, sunt sigură că şi tu simţi la fel şi că nu trebuie să te conving eu să mergi la teatru. Pot însă să-ţi fac nişte recomandări:

Prima ar fi să mergi azi la Teatrul Masca, la Flecărelile femeilor. Nu numai că te vei deconecta şi vei avea o seară plăcută, dar banii pe care îi vei plăti se vor duce integral către artiştii vârstnici cu probleme. Campania Artişti pentru artişti mi se pare o iniţiativă extraordinară, pentru că prea des uităm de cei în vârstă, cei care ne-au făcut viaţa mai frumoasă la un moment dat şi care, atunci când nu mai pot ieşi pe scenă, nu mai contează şi trăiesc în condiţii pe care nu le merită. Chiar dacă nu ajungi la teatru azi, poţi să donezi în Fondul de Solidaritate Teatrală (Cont: RO40RZBR0000060007801286 deschis la Raiffeisen Bank, Agenţia Piaţa Amzei).

În al doilea rând îţi recomand două piese pe care le-am văzut weekendul trecut la Godot Cafe-Teatru, un loc care găzduieşte multe spectacole originale. Din nefericire, locul în sine ar avea nevoie să arate mai mult respect pentru spectatori şi pentru mulţimea de oameni care se strânge seara la teatru, având lacune serioase la capitolul curăţenie şi servire, dar poţi trece peste asta şi poţi să te bucuri de interpretarea plină de entuziasm a unor actori mai tineri sau mai experimentaţi, în piese ce se ancorează în contemporan, cu replici isteţe, cu umor, toate într-un cadru minimalist şi cu folosirea creativă a elemente de decor. Dar să nu mă întind iar la poveşti şi să-ţi spun că am văzut „Jurnalul lui Adam și al Evei„, de Mark Twain, cu Dana Rogoz şi Dan Rădulescu sau ”Două liniuțe”, de Lia Bugnar, Medeea Marinescu, Marius Manole, Cătălin Babliuc, Ilinca Manolache, Istvan Teglas, Anghel Damian, Irina Antonie. Primul mai romantic şi diafan, fără să devină sirop (poate doar la final, dar e binevenit!), al doilea dur, extraordinar jucat şi cu câteva idei sclipitoare pe care nu le voi dezvălui, ar fi păcat să îţi stric surpriza.

Cam atât, pentru azi. Dacă vrei să citeşti mai mult despre istoria teatrului, am găsit un articol frumos pe Radio România Cultural.

Tu ce piese ai mai văzut în ultima vreme? Ce-mi recomanzi, la schimb?

Dacă tot ai ajuns până aici, mai fă un pas

Vrem să cunoaștem lumea în mod responsabil, cu atenție și respect pentru toate formele de viață sau cultură. Nu ne interesează turismul de masă și ne pasă de ceea ce lăsăm în urmă, așa cum ne pasă de ceea ce îți povestim ție. Investim timp în pregătirea articolelor, oferim sfaturi pe baza experiențelor personale, nu umplem blogul cu publicitate și promovăm doar produse sau servicii în care credem sau pe care le folosim. Suntem selectivi și pretențioși în alegerile noastre – din respect pentru tot ceea ce ne înconjoară și din respect pentru cei care ne citesc.

Un mic ajutor din partea ta ne ajută să menținem standardul și spiritul acestui blog. Dacă ceea ce ai citit te-a inspirat, te-a emoționat sau ți-a oferit o informație de care aveai nevoie, dăruiește și tu înapoi un minut și donează pentru a susține LumeaMare. Mulțumim!