Zaragoza, carrefour al culturilor iberice

O raită prin Aragon - partea I

Am plecat de la Monasterio de Piedra atât de încărcată şi hrănită cu pădure, ape curgătoare, cascade, poduri, scări, ruine, muzee, statui şi picturi, încât mulţumirea mea dădea pe afară revărsându-se într-un zâmbet de neoprit, blând şi mulţumit, care a durat ceva kilometri până când am început să ne gândim că odată cu seara trebuie să ne găsim un culcuş. Pe un panou publicitar era anunţat un hotel Sleep convenabil, l-am găsit dotat cu tot necesarul plus parcare, aproape de şosea dar blindat împotriva zgomotului. Rafale de vânt măturau împrejurimile; am aflat de la recepţie că sunt permanente în zona deşertică; soluri albe şi gălbui cultivate pe alocuri păstrau albiile unor râuri secate. Satele semănau între ele, strânse în jurul unui cas...

Articolul integral poate fi vizualizat doar de abonații la newsletter.

Ești deja abonat? Introdu adresa de email în câmpul de mai jos pentru verificare.


Nu ești deja abonat? Abonează-te acum!

Gustin Gheorgina (numită de toţi cei dragi Ghiocel) a fost profesoară de limba franceză, a pictat şi a călătorit mult în Europa. Pasionată de lectură şi de călătorii, caută în incursiunile sale prin lumea mare bucuriile pe cate ţi le oferă arta, arhitectura sau frumuseţile naturii.