Hellbrunn – creaţia unui spirit jucăuş

Austria, frumoasa ţară a Alpilor Orientali, cu munţi fotogenici, pârtii de schi, mine de sare, peşteri şi păduri, lacuri, cascade şi râuri de cristal, păşuni verzi şi căsuţe de bârne încărcate de flori, nu este numai un paradis natural ci şi păstrătoarea unui important tezaur cultural în care arhitectura şi artele ocupă un loc de seamă. Ea i-a dat lumii pe Mozart, Strauss, Haydn, Schubert, Mahler, Bruckner, Gustav Klimt, Egon Schiele, Oskar Kokoscha, Hundertwasser şi Otto Wagner. În fiecare dintre cele nouă provincii sunt multe de văzut, împletite în această armonie între om şi natură, trecut şi prezent. Salzburger Land este un exemplu excelent în acest sens; se află aici cel mai pitoresc drum montan al Austriei, trecând pe lângă cascade, izvoare minerale, cele mai mari peşteri din lume, castele şi Salzburg, oraşul celui mai important festival de teatru şi muzică din lume. La numai patru kilometri spre sud Marcus Sitticus, unul dintre cei cărora oraşul îi datorează forma sa actuală, şi-a construit o reşedinţă de vară la începutul secolului al XVII-lea.

În secolul al XVI-lea existau deja în Europa fântâni decorate cu zeităţi antice şi animale fantastice sau familiare în mari parcuri (Retiro din Madrid). Apoi s-a mers mai departe – la începutul secolului al XVII-lea s-a afirmat în întreaga Europă o nouă artă – arhitecţi, peisagişti, sculptori şi grădinari au inventat nemaipomenitele grădini cu statui şi jocuri de ape de la Versailles, Tivoli (lângă Roma, unde una dintre fântâni canta cu ajutorul apei), Herrenhausen, unde se află un teatru de vară străjuit de statui aurii (Hanovra -Germania), Villa Borghese (Roma) etc. Iubitorii de artă pusă în valoare de natură au continuat – în secolul al XVIII lea s-au amenajat grădinile palatului regal La Granja, lângă Segovia, Spania. Şi nu numai.

02

Hellbrunn, construit la începutul secolului al XVII lea, ne întâmpină un castel micuţ, în stilul Renaşterii italiene, proiectat de arhitectul Santino Solari, autorul domului din Salzburg. De pe dubla scară exterioară se intră spre sala de recepţie ale cărei picturi murale înfăţişând o grădină în perspectivă privită printre coloane de piatră dau spaţiului o neaşteptată deschidere, iluzorie, dealtfel şi sala de muzică, octogonală. Nu este mobilier, doar tablouri înfăţişând daruri primite de arhiepiscop: un papagal, peşti uriaşi (un sturion de 133 de kg ), un căluţ auriu, un cal negru cu opt picioare, un cerb alb primit de la regele Suediei. Într-o vitrină, defilează o suită de omuleţi (miniaturi) călare şi pe jos, însoţind o căleaşcă. Este posibil ca, odinioară, acele figurine să se fi mişcat.

12

Se intră astfel pe domeniul jocului; într-o sală esta macheta unei turnătorii şi o faţă ciudată din metal scoate limba şi apă pe nas; macheta pompelor care acţionează jocurile de apă din parcul castelului sugerează că arhiepiscopului Sitticus îi plăcea să se joace.

01

În marele parc alăturat castelului apa avea rolul de a amuza punând în funcţiune mecanisme ingenioase. Invitaţii aşezaţi la o masă pe bănci de piatră, la o masă lungă, aveau surpriza ca la un semn al gazdei apa să ţâşnească din scaune sau din pardoseală. Protocolul era că puteai să te ridici numai dacă şi arhiepiscopul făcea acest gest . Era amuzant? Era umilitor? Ar fi trebuit să ne întoarcem în timp ca să aflăm.

11

Apa stropeşte şi la ieşirea din grote, clipoceşte în fântâni, în bazine cu peşti. Neptun, tritoni, foci din piatră, se oglindesc în undele înfiorate de vânt. Statui înfăţişând personaje sau zei – Dionisos, Diana, Perseu, Poseidon, populează grote. Pe lângă copacii bătrâni apar gnomi de piatră, omuleţi ciudaţi din folclorul germanic. Apa acţionează un teatru mecanic ce înfăţişează un oraş în miniatură cu meşteşugarii săi şi oamenii obişnuiţi în activităţi cotidiene; o monedă pune în mişcare o lume mică dar activă. Într-un şir de nişe îmbrăcate în verdeaţă tot apa acţionează omuleţi care lucrează, care se bat; un olar lucrează cu sârg, o fată coase, un bărbat ridică băţul spre un faun, un viteaz omoară un dragon, etc. Pentru oricine aceste jocuri şi jucării într-un loc plin de verdeaţă, flori neobişnuit de înalte, ape curate, statui frumoase, este un prilej de recreere.

10 08 07 06 05 04 03

Statuia zveltă şi albă a împărătesei Sisi priveşte cu seriozitate toată această zbenguială. Copiii se amuză copios, plăcut surprinşi de jocurile de apă. În apropiere este o grădină zoologica şi Muzeul Lupului.

09

Se ştie că italienii cântă, spaniolii participă la coride şi au mereu câte ceva de sărbătorit (fiesta), olandezii cresc pe biciclete, nemţii şurubăresc; în Dumbrava Sibiului, cu ani în urmă, am văzut nenumărate maşinării utile în gospodăria rurală făcute de saşi, toate acţionate de apă. Mi-am amintit la Hellbrunn de această puternică înclinaţie inovativă şi lucrativă specifică naţiilor germanice.

La Hellbrunn meşteşugurile s-au întâlnit cu imaginaţia. Poate că pe aici au trecut şi creatorii roboţilor de astăzi.


Articole similare: O zi în Salzburg

Impresii scrise de: Ghiocel(a)

Perioada călătoriei: Mai 2002

Ţi-a plăcut acest articol? Nu uita să votezi, e simplu, vezi mai jos. Îţi mulţumim!

Gustin Gheorgina (numită de toţi cei dragi Ghiocel) a fost profesoară de limba franceză, a pictat şi a călătorit mult în Europa. Pasionată de lectură şi de călătorii, caută în incursiunile sale prin lumea mare bucuriile pe cate ţi le oferă arta, arhitectura sau frumuseţile naturii.