Pălăria, Infinity Travel şi Porto Psacoudia

sau o călătorie neaşteptată!

Pălăria (de soare) e a mea şi are domiciliul temporar în pod.

Infinity Travel este o agenţie de turism din Bucureşti.

Porto Psakoudia este un loc de vacanţă din Grecia, zona Halkidiki, braţul Sithonia, la aproximativ 80 de km de Salonic.

Ce legătură există între ele?

Într-o banală zi de marţi am urcat în pod prea umflatul butoi de varză la păstrare şi, dintr-un cui, mi-a căzut în cap o pungă în care suspina pălăria de soare, condamnată acolo la singurătate de doi ani. Am pus-o înapoi oftând nostalgic (căci a doua mea identitate este de iguană care adoră să se prăjească nemişcată la soare). Nu aveam marea în programul acestei veri.

Peste două zile fiica mea a venit entuziasmată să-mi spună că agenţia Infinity Travel ne-a făcut o ofertă de nerefuzat, şapte zile la Porto Psakoudia. Pe internet apărea o frumuseţe de vilă pe malul mării, înconjurată de vegetaţie. Am acceptat pe loc şi prima mişcare a fost bineînţeles către pălăria bine prevestitoare. M-am întrebat cum se face că ea a ştiut că îmi va fi necesară, când nu era prima mea trecere pe acolo şi, până în acea zi nu se repezise la mine…

Am făcut repede pregătirile şi peste trei zile ne-am prezentat la locul de întâlnire cu autocarul; acesta a venit la timp şi a plecat la ora promisă. Ei, aici aveam o problemă; nu puteam dormi „în capul oaselor” şi, în plus, aveam o experienţă anterioară neplăcută, cu altă agenţie când, toată noaptea au rulat la video filme numai unul şi unul, cu bătăi, ţipete, împuşcături şi fugareli ce ne-au epuizat în asemanea hal încât abia dacă, la destinaţie, ne-am putut prelinge din autocar înspre hotel.

Acum, însoţitorul de grup, un tânăr simpatic şi politicos ne-a dat multe informaţii utile despre Grecia şi locuitorii ei, locul în care mergem, excursiile care se fac de acolo; ba chiar a încercat să ne înveţe câteva cuvinte şi expresii necesare. Toate acestea şi muzică plăcută, în surdină, au făcut călătoria rezonabilă pentru noi, nu prea obişnuiţi cu activităţi nocturne.

Pe lumina am apucat să vedem statuia lui Mihai Viteazul de la Călugăreni cu mâna întinsă şi cu vestita barda la capătul ei în direcţia de unde au venit cândva turcii, Bulgaria adică. S-au făcut opririle necesare pentru dezmorţire şi nu numai. Noaptea a trecut cu bine. În zori un CD cu muzica grecescă ne-a anunţat că am ajuns în Elada cu livezile ei de măslini, chiparoşi verde închis, localităţi în plină expansiune, câmpii de grâu copt, coline aride, pietroase, spinări gri de munţi în depărtare, o mulţime de firme pe lângă şoselele bune, leandri înfloriţi, albi, roz şi roşii, Salonicul mare, alb, deasupra golfului şi marea, minunată mare, etalând o gamă incredibilă de nuanţe provenind din albastru.

La intoacere, s-a plecat la 14 şi am avut ocazia să vedem în Bulgaria păduri, culmi aspre de munţi spintecând albastrul blând al cerului, un lac verde, blocuri urâte în oraşele socialiste, arhitectură nouă ici colo.

Revenind la destinaţie, adică vila de pe internet, aceasta era chiar la începutul micii staţiuni Porto Psacoudia, într-un ansamblu de constucţii spaţioase, bine îngrijite, perfect zugrăvite  în alb sau culori pastelate. Marea era chiar„în curte”, plaja începând imediat după blana verde şi deasă a gazonului; golful Toroneos se întindea în faţă, unde se zărea vag braţul Cassandra, presărat noaptea cu luminiţe clipocitoare.Un arc de colină pietroasă, nisipoasa la bază, înverzita parţial, închidea suprafaţa mişcătoare a apei.

Un tuia tuns în spirală, un umbros măslin bătrân, mese şi scaune la umbră şi la soare, la plajă umbrele şi şezlonguri (2 euro pe zi sau zece euro toată săptămâna), un grătar pentru cei dornici să se încingă şi la căldură cărbunilor nu numai a soarelui (bere mai ieftină aici ca în staţiune), alei pietruite, ornamente, aranjamente decorative de bun gust, palmieri de vârste diferite, completau peisajul care păstra încă un aer de natură neîmblânzită total de către „Homo Turisticus”. Interioarele simple şi curate erau dotate cu aer condiţionat şi  bucătarii – cuptor şi plită electrică, veselă, frigider.

Apartamentele se bucurau şi de o largă terasa  răcorită de briză, cu masă şi fotolii unde cine nu doarme se poate relaxa admirând dansul neobosit al evantaielor verzi formate din frunze lungi, subţiri şi arcuite prinse cu tije de tulpina păroasă a unui palmier. Marea Egee, foarte sărată, leneşă şi caldă se prezenta dimineaţa ca un întins lac limpede. Apa cheamă desigur şi ţânţarii dar, cu dotarea la purtător, confortul era asigurat.

Ieşind înapoi  în şoseaua principală, avem două posibilităţi; printr-o bătrână pădure de pini se ajunge repede la Phyloxenia, un complex alb, cu două piscine şi restaurant. La şosea, la mică distanţă, se afla staţiunea cu centre de informare, magazine, terase, hoteluri, restaurante, baruri, centre de închiriere maşini (de la 35 de euro) şi motociclete (de la 2o de euro) un loc de joacă pentru copii, plajă mare, cu un crâng de umbrele şi pătuţuri (plătite), bărci pe mare, lume…

După forfota din centrul întins de-a lungul şoselei se deschide un cartier cu intresante case îmbrăcate în piatră şi vile ce îşi aseapta musafirii.

Dacă pielea încinsă (soarele este foarte puternic) are nevoie de o pauză se poate alege o excursie cu o agenţie grecescă prietenă – la Meteora (45 de euro), Uranopoli, adică lângă Muntele Athos (35 de euro) pe un vapor de piraţi, Insulele Skiatos şi Skopelos (70 de euro), Salonic (25 de euro), sau o croazieră spre Laguna Albastră (35 de euro), toate de aproximativ o zi, cu reduceri pentru copii.

In împrejurimi ar fi şi altceva de văzut; la Polighiros, capitala provinciei, un mic muzeu arheologic; la 5 km de intersecţia drumului Salonic – Nea Mudania şi de comuna Elaiohorion se afla peştera de la Petralona, locul unor importante descoperiri arheologice – urmele primului foc de pe pământ, de acum un milion de ani, unelte şi oase de animale de acum 7-800.000 de ani, cel mai bine păstrat craniu uman vechi de peste 200.000 de ani. Acolo unde se întâlnesc braţele Sithonia şi Cassandra, la Olynthos, este reconstituit un sit care demonstrează că exista organizare urbana concepută de arhitecţi (secolul V i.d.Hr.), cu pardoseli mozaicate şi confort (căzi de baie şi toalete cu sistem de canalizare) existente şi la Pompei de exemplu. La 37 de km spre sud, trecând pe lângă Nikiti, centrul mierii foarte parfumate din Halkidiki şi plaja Lagomandra de lângă pini uriaşi, propice scufundărilor, se ajunge la Neos Marmaras, port mărişor, cu ambarcaţiuni, piaţă, parc de distracţii, magazine şi hoteluri elegante.

Timp de peste 2000 de ani în Halkidiki au înflorit şi decăzut cetăţi, au avut loc invazii (perşii, goţii, hunii, lombarzii, catalanii). Locurile au cunoscut stăpânirea romana, sarba, veneţiană şi turcească, au fost prădate de piraţi şi corsari, au cunoscut războaie, revolte, revoluţii; locuitorii peninsulei cu trei braţe scăldate de Marea Egee au fost de nenumărate ori măcelăriţi şi, uneori,vânduţi ca sclavi. Trecutul acesta nefericit a rămas în cărţile de istorie. Viaţa a continuat. Frumuseţile naturale şi marea au favorizat dezvoltarea turismului şi au schimbat  mult viaţa oamenilor şi  aspectul localităţilor.

Într-o dimineaţă, în marea – lac de cristal un bebe gol orăcăia stupefiat neînţelegând cu ce a greşit faţă de draga lui mama care îl băga într-o apă ce părea rece la primul contact şi nici la al doilea sau la următoarele nu avea să-i fie cald ca în cădiţă; urmaş al multor generaţii chinuite el va afla însă crescând ca trebuie să fie fericit pentru că s-a născut acum când, în ţara lui, se poate bucura de libertate şi bunăstare pentru că nicio criză economică nu le va împiedica pe mame să vină şi să-şi scalde copiii că să fie mai puternici. Şi nu numai pe ele. Pentru toţi iubitorii de mare, soare, croaziere, insule, vestigii de artă antică, natură, peisaj sălbatic şi confort, Grecia ocupa un loc important şi un astfel de sejur te îmbie să revii.

Impresii scrise de: Ghiocel(a)

Perioada călătoriei: Iunie 2010

Articole similare:

Dor de Samothraki

Croaţia văzută de pe 6 roţi

Trialog despre Algarve


Gustin Gheorgina (numită de toţi cei dragi Ghiocel) a fost profesoară de limba franceză, a pictat şi a călătorit mult în Europa. Pasionată de lectură şi de călătorii, caută în incursiunile sale prin lumea mare bucuriile pe cate ţi le oferă arta, arhitectura sau frumuseţile naturii.