Nu am cumpărat kilometri de la Mihai Barbu, dar i-am urmărit călătoria-aventură cu mare interes căci şi eu sunt muşcată iremediabil, adânc şi definitiv (“până ce moartea ne va despărţi”) de pasiunea arzătoare de a vedea lumea şi înţeleg perfect cât îi poate aduce unui om bucuria de a ajunge acolo unde şi-a dorit şi câtă bogăţie îi rămâne în suflet după aceea… un timp, până când dorul de ducă îl pune din nou în mişcare. Citind cartea apoi, am participat afectiv la drumul său lung şi zdruncinat, m-am bucurat de frumuseţea extraordinară a unor locuri pe care nu cred că le voi vedea vreodată “de-adevăratelea”, am râs în hohote de multe ori căci umorul prezent peste tot, ca spuma pe valuri, a făcut lectura extrem de plăcută şi a ţinut la distanţă monotonia ce putea să stea la pândă în unele momente, izgonind banalitatea generată de acţiuni care se repetă inevitabil.

Primul lucru care mi-a venit în gând, la sfârşit, a fost că îmi lipsea ceva: aş fi dorit să fie şi o mini hartă a traseului. Asta pentru că titlul de ”gheroi” (erou în limba rusă) dobândit de autor la un moment dat, să fie pus vizibil deasupra unei bucle, vizibile şi ea, de mii de kilometri străbătuţi prin căldură, frig, praf, singurătate, peisaje lunare, oraşe orientale de basm, vămi cu funcţionari aproape terorişti; Mihai Barbu a descoperit prieteni incredibili niciodată întâlniţi până în clipa în care avea nevoie de un ajutor, oameni buni mai mulţi decât oameni răi, peisaje fantastic de frumoase, curcubee, ceruri rupte din rai, noroi, căderi, şosele bune şi drumuri oribile, foame, oboseală, emoţii şi bucurii, bere, vodcă şi o sticlă de coniac, cămile, capre, oi, căţei, copii, iurte, străvechi pietre de mormânt, râuri, mari, trecători la mare înălţime etc.

Animismul este la el acasă – motocicleta Doyle este iubită şi tratată ca un căluţ vrednic;  rabdă, suferă, se lupta cu pietriş şi nisip, benzină proastă, defecţiuni grave uneori; în schimbul tuturor acestor neajunsuri autorul, modest, îi transferă titlul său, cosiderand că ea (el) este adevăratul erou al acestei călătorii. GPS-ul Marcel este însă mai slab de înger, ca o domnişoară, şi leşină din când în când.

Vând kilometri nu este o carte documentară în sensul strict al cuvântului dar conţine o mulţime de detalii utile celor ce i-ar putea urma exemplul. Minunatele fotografii care însoţesc textul conceput ca un şir de scrisori nu numai completează ci fac parte, ca o a doua jumătate, din întregul pasionant al cărţii şi nu se limitează la peisaje; oamenii şi activităţile lor sunt prezenţi pretutindeni.

Scriitura transcrie limba vorbită şi nu ocoleşte argoul, cuvinte şi expresii neortodoxe ţâşnesc uneori în vămi cu funcţionari poftitori de şpagă; autorul se afla adesea în situaţia critică de a comunica prin semne şi desene cu nevorbitorii de limba engleză (majoritatea gazdelor, chelnerilor, barmanilor, funcţionarilor, şoferilor de tiruri, statornici tovarăşi în “popasuri tir-istice”) dar are şi dialoguri “normale” în limba  engleză desigur sau, română, cu conaţionali întâlniţi în aşteptate sau neaşteptate locuri. Am învăţat cuvinte noi (mnu, ca şi antonim al lui mda, de exemplu) şi că nu poţi vedea întotdeauna totul (fapt constatat şi de mine cu regret după o călătorie).

Firea blândă, uşor poetică, optimistă în general, perseverentă în particular, modestia, privirea caldă îndreptată asupra copiilor şi animalelor, inteligenţa, talentul şi umorul, se desprind discret din povestire şi alcătuiesc portretul unui om ce se declară obişnuit dar este mai mult decât atât – o puternică personalitate capabilă să-şi îndeplinească visele şi să-şi asume riscuri. Nu toată lumea reuşeşte aşa că, citind această carte, ne putem inspira în a nu renunţa prea uşor la idealuri şi a găsi resurse pentru a le atinge..

Şi câteva imagini de la lansarea cărţii:


Dacă ești pasionat de lectură și vrei să primești recomandări de la Roxana, o dată pe lună, înscrie-te în:

Clubul Pasionaților de Cărți din LumeaMare.

Gustin Gheorgina (numită de toţi cei dragi Ghiocel) a fost profesoară de limba franceză, a pictat şi a călătorit mult în Europa. Pasionată de lectură şi de călătorii, caută în incursiunile sale prin lumea mare bucuriile pe cate ţi le oferă arta, arhitectura sau frumuseţile naturii.