Am citit ambele cărţi scrise de Sega (Namaste. Un roman de aventuri spirituale în India şi Namaste. Un roman de aventuri spirituale în Nepal) mult după ce toată lumea a vorbit despre ele şi după ce au devenit bestselleruri. Citisem deja câteva fragmente pe Tedoo.ro şi îmi plăcuse mult stilul, dar ceva m-a împiedicat să iau volumele de pe raft, de fiecare dată când am întins mâna către ele. Îmbinarea dintre aventură şi spiritual din titlu îmi părea a fi comercială şi m-am temut că povestea dintre coperţi nu va fi la înălţimea promisiunii. E doar o presupunere, nu ştiu să explic de ce nu le-am cumpărat, poate că nici măcar nu e asta. Habar nu aş fi avut ce pierdeam dacă le ignoram până la capăt. În cele din urmă le-am citit, ba nu citit, le-am devorat, iar pentru asta este vinovat chiar autorul lor şi o serie de coincidenţe interesante şi fericite.

Pregăteam o nouă ediţie de Poveşti din LumeaMare, noi ştiam ce aveam de povestit, dar nu doream să susţinem singuri tot evenimentul. Căutam alţi povestitori şi invitasem cititorii să se înscrie, sperând că vom avea măcar două propuneri. Propunerile au venit, au fost chiar trei. Iar a patra a sosit ca un răspuns la chemarea noastră, dar dintr-o pură coincidenţă. Se pare că în timp ce eu scriam cititorilor LumeaMare, Sega scria LumiiMari, fără să ştie ce puneam noi la cale, cerând o mână de ajutor în comunicarea turelor pe care el însuşi le organiza – şi cum altfel aş fi putut să ajut mai bine decât invitându-l să povestească despre asta la noi la eveniment?

În aceeaşi zi am cumpărat prima carte, cu un sentiment acut de vinovăţie. Sunt de părere că doar aşa se poate ajuta cu adevărat un scriitor, nu doar promovându-l, ci citindu-l; căci ce ne place cel mai mult este să scriem şi ne-am bucura mult dacă am putea şi trăi din asta, cu voia editurilor şi, nu în ultimul rând, a cititorilor. În fine, am luat cartea şi nu i-am mai dat drumul din mână. La fel şi cu următoarea, cea care continuă povestea în Nepal. De obicei îmi iau notiţe când citesc, ca să ţin minte anumite detalii, să pot să argumentez ceea ce spun. De data asta n-am apucat, am citit cu plăcere şi de plăcere, savurând jocurile de cuvinte, umorul, luciditatea, emoţiile, fricile, frământările, reacţiile superficial umane, dar şi elementele cu adevărat spirituale care se împletesc firesc cu povestea, fără exaltări inutile sau iluminări pompoase. Cât e adevăr şi cât ficţiune? Cât e aventură şi cât e pur şi simplu viaţă? Nici nu mai contează, atât timp cât la final te simţi îmbogăţit de actul lecturii, de o experienţă ce reuşeşte să devină a ta, doar pentru că te-ai aflat şi te-ai regăsit şi tu pe acolo, printre rânduri. În cazul meu aşa s-a întâmplat. Iar la evenimentul la care Sega a fost invitatul nostru nu m-am putut abţine să nu-l întreb: E adevărat ce ai scris despre cifra 11? Da, mi-a răspuns el, e adevărat. Asta a încă una dintre coincidenţe, şi pe mine m-au urmărit de-a lungul vieţii: ba 22, ba 11.

Când am finalizat cele două volume am tras aer în piept şi mi-a fost greu să aleg o altă carte din bibliotecă. Iar asta mi se întâmplă mereu după o carte bună, mă tem că nu voi găsi ceva care să mă bucure în aceeaşi măsură. Mi-a luat vreo lună până când m-am încumetat să citesc alt roman, între timp am preferat să abordez alte cărţi, ceva mai didactice.

Probabil că şi pentru Sega e greu să înceapă altă carte, doar că la el e vorba de scrierea ei. Eu sper să se întâmple, cât de curând. Până atunci trebuie să îţi amintesc că organizează câteva ture foarte frumoase, pe urmele cărţilor lui, despre care poţi afla detalii aici.

Dincolo de un roman este aşadar un om, un om foarte cald, un bun prieten alături de care cred că ţi-ar plăcea să călătoreşti, ba mai mult de atât, chiar poţi să o faci.Nu ştiu vreun alt autor care să-şi conducă sau să-şi fi condus cititorii pe urmele cărţilor sale. Şi ma simt frustrat că autorii menţionaţi la începutul mesajului (Jules Verne, J.F. Copper) nu au făcut-o” ne scria Sega la un moment dat.

Nu-i aşa că e fain? Eu zic totuşi că ar fi bine să citeşti cartea / cărţile înainte de a porni la drum, să nu faci ca mine. Nu vei regreta.


Dacă ești pasionat de lectură și vrei să primești recomandări de la Roxana, o dată pe lună, înscrie-te în:

Clubul Pasionaților de Cărți din LumeaMare.

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.