La mulţi ani tuturor femeilor din LumeaMare!

La mulţi ani tuturor femeilor din LumeaMare!

Trebuie să vă spun cum a pornit ideea acestui articol. M-am gândit eu aşa, într-unul dintre puţinele mele momente feministe, că ar fi frumos să onorez cumva şi pe LumeaMare ziua de 8 martie. Că na’, m-oi da eu barbată din când în când dar până la urmă tot femeie sunt şi, ca să mai fac o mărturisire, tare târziu am ajuns să apreciez acest lucru! Nu ştiu cum se făcea dar vedeam în femei numai cochetăria excesivă, plăcerea de a bârfi, lăudăroşenia, infidelitatea şi alte multe “calităţi”. Mi se părea că tabăra cealaltă e mai bună, mai sinceră, mai uşor de înţeles. Acum mă uit în jur şi văd mulţi oameni buni. Unii dintre ei sunt femei. Recunosc, îmi plac în continuare mai mult bărbaţii şi asta cred că este până la urmă un lucru firesc şi sănătos. Şi uite că din paranteză în paranteză era să uit de unde am pornit. Am pornit de la ideea că mă gândeam să fac un articol despre marile femei din lume, exemple de personalităţi care au schimbat ceva, care au lăsat în urma lor o moştenire. Nu, nu era bine, ceva scârţâia. Atunci mi-am dat seama că lumea noastră mare este alcătuită şi ea din câteva femei care pentru mine înseamnă ceva şi că ele ar trebui să fie eroinele acestei idei, chiar dacă sunt în viaţă şi majoritatea consideră că nu au făcut nimic eroic sau special.

Am ajuns la concluzia că cele mai multe femei sunt modeste şi nu vor să se laude. Ba mai mult de atât, chiar cred că nu au nimic special de spus sau pur şi simplu nu vor să iasă în evidenţă.

Întrebarea pe care am pus-o tuturor a fost: Care este lucrul cel mai curajos sau deosebit pe care l-ai facut ca femeie?

Şi iată răspunsurile, în ordinea în care le-am primit:

Cristina Hornoiu “Am avut curaj să o iau, singură, de la capăt. Să-mi dau credit şi să am încredere în mine”

Octavia Borteş “Îmi trec prin gând câteva lucruri, însă nu cred că mă definesc ca femeie, ci pur şi simplu ca persoană. Eu mă simt mândră de cine sunt în fiecare zi în care reuşesc să îmi înving temerile şi să zâmbesc de dimineaţă până seara, mie şi celor de lângă mine. Lupta cea mai grea este cea cu noi înşine. Mă străduiesc să am cât mai multe zile în care să fiu victorioasă.”

Cristina Marianti “Că m-am urcat pe motocicletă este un act de eroism? Dacă sunt mândră de ceva legat de mine în momentul de faţă, asta ar fi pentru că am o afacere care merge bine, mi-am redescoperit şi valorificat talentul artistic, am o casă… şi, ce este important abia acum vine, fără ajutorul vreunui bărbat, ba dimpotrivă. Atunci când am renunţat să-mi mai planific viaţa pentru el şi alături de el, am găsit timp şi resurse să-mi valorific propriile idei.”

Gabriela Pieleanu “Pentru mine curajosi sunt toti cei care îşi urmează visele. În cazul meu, sunt mândră că mi-am urmat pasiunea pentru maşini şi că prin BMWBLOG am reusit sa ajung într-o lume mai mult a bărbaţilor, o lume fascinantă a cailor putere şi a tehnologiei. De la colecţionat machete şi admirat maşini în reviste am ajuns să particip la evenimente auto ca jurnalist şi fotograf, să am ocazia să aflu ce se află în spatele unui produs auto, din perspectiva de design sau tehnologie, şi să împărtăşesc asta fanilor auto. Au fost câteva ocazii când nu am fost luata în serios din cauză că sunt femeie, dar important e să mergi înainte, să arăţi profesionalism şi să faci ce-ţi place şi ce te face fericit şi vor aprecia şi ceilalţi până la urmă.”

Manuela Voicilă “Pentru mine a fi om e mult mai important decât a fi femeie. Ca femeie, îmi iubesc soţul, am capricii şi uneori îmi schimb radical coafura. Tot ca femeie, am ales, aproape întotdeauna activităţi profesionale din lumea exclusivistă a bărbaţilor. Aşa se face că la 31 de ani conduceam o multinaţională importantă în Romania, la 35 de ani sunt antreprenor şi totodată îmi propun să-mi îndeplinesc un vis numit Allberry.ro. Dincolo de asta, cea mai mare mândrie a mea este că am reuşit ce mi-am propus, chiar dacă n-a fost uşor, dar întotdeauna m-am mândrit că am făcut-o pe calea dreptăţii şi a eticii”

Anca Bundaru “Întrebarea ta m-a pus într-o situaţie dificilă, fiindca nu ştiu să fi făcut un lucru curajos ca femeie. Cred că să naşti şi să creşti un copil este un act de curaj, de exemplu. Cred că cel mai curajos act pe care îl putem face cu toţii – femei şi bărbaţi deopotriva – este sa dăruim. Apoi, mai trebuie să avem curajul să ne dorim ceea ce avem. Subestimam prea mult faptul că trebuie sa fim fericite, fiindca mă întrebi de femei în mod special, cu ceea ce avem. Daca poţi fi fericită cu ceea ce ai, se poate numi că eşti curajoasă. Nu mai ştiu cine spunea că, de fapt, curajul este o frică în care s-a pus ordine. E o definiţie foarte frumoasă a curajului.”

Ioana “Într-o toamnă târzie am făcut baie într-un tău din Retezat a cărui apă nu avea mai mult de 2-3 grade. Vă imaginaţi că îndată ce am plonjat în apă nu am mai simţit nimic de la gât în jos. Altădată am schiat la -22 grade în Laponia pe întuneric. De curând am păşit respirând anevoie în „palatul” de gheaţă aflat la cea mai mare înălţime din lume (ca. 4000 m, Elveţia), unde unuia dintre cei doi bărbaţi cu care eram i s-a făcut rău. Am încercat cam toate mijloacele de transport posibile – asta însemnând, pe lângă cele obişnuite – gondolă, rickshaw, funicular, vas de pescuit, sanie trasă de reni şi husky , snowmobil, omnibuz, submarin, trenuleţ cu cremalieră, ba chiar m-am dat şi cu butoiul pe Niagara – ce-i drept doar într-o poză trucată amintind de nebunia daredevils-ilor de odinioară :-)”

Adriana Pelin “Nu sunt o femeie “curajoasa” (nu merg cu motocicleta)! Totuşi, folosesc o maşină în Bucureşti! Am simiţit un “fior” atunci când părinţii mei mi-au dăruit primele cărţi de colorat, prima pensulă şi acuarele şi primul meu aparat de fotografiat… dar, mai târziu, nu m-am opus dorinţei lor de a urma o altă cale. Mai târziu, soţul meu a sesizat un “ceva” ce mă motiva şi m-a sprijinit şi încurajat din nou să înclin spre latura mea artistică. Singură mi-am dat seama că pot face ceva deosebit, că mă pot exprima în adevăratul sens al cuvântului şi că pot să-mi las sufletul şi imaginaţia să zboare! Asa a apărut  şi curajul neobişnuit: am renunţat la cariera “corporate” din multinaţionale, împreună cu toate avantajele date de ele, şi mi-am ales “drumul” meu: Exprimarea prin Imagine! Acum mă simt bine şi sunt mulţumită!”

Alina Danciu “Nu cred că există lucruri curajoase pe care le fac doar femeile şi nu bărbaţii. Iar reciprocă e bineînţeles valabilă. Există lucruri curajoase pe care noi, oamenii, le facem. Iar două din lucrurile pentru care mie mi-a trebuit curaj au fost… să plec singură într-o ţară străină nu pentru că nu aş fi avut de ales ci tocmai pentru că asta îmi doream şi, fără legătură cu primul lucru, să nu rămân într-o relaţie doar pentru că asta credeam că se aşteaptă de la mine. Însă, dacă îmi pot permite, există un lucru foarte curajos pe care bărbaţii îl pot face. Să nu se considere mai puţin bărbaţi dacă fac şi treburi “de femeie” (vezi ironia!). Datul cu aspiratorul face muşchi, iar gătitul nu a omorât pe nimeni, ca să dau doar două exemple. Însă sunt convinsă că voi, cititorii noştri, ştiţi toate astea şi nu vă spun nimic nou. O zi frumoasă doamnelor, o zi frumoasă domnişoarelor şi bineînţeles, o zi frumoasă, domnilor!”

Mihaela Pană “Orice femeie din lume este datoare să respecte viaţa. Fie că naşte viaţă, fie că o protejează. Prin tot ceea ce am făcut pana acum, am respectat viaţa oamenilor din jurul meu. Iar singurul act de curaj a fost să mă expun public aratând că putem muta munţii din loc. Din păcate este o luptă inegală pentru că oamenii în suferinţă sunt mult mai mulţi decat cei care pot face bine doar ca act de eroism, iar neputinţa se întoarce ca un bumerang împotriva ta. Trebuie sa credem în continuare în minuni şi să speram că vom trăi într-o lume mare şi bună!”

Lorena Drăghici “Cei care mă cunosc ştiu deja care este răspunsul meu la această întrebare. Cel mai deosebit lucru pe care l-am făcut este acela că am învăţat să merg pe motocicletă. În ziua în care am ieşit singură în trafic şi am reusit să strunesc mica herghelie de cai am savurat mica mea victorie, am fost fericită că mi-am învins temerile şi că am mai depăşit o limită a neputinţei. Şi ceea ce mă bucură nespus este faptul că motocicleta n-a fost doar un moft de moment ci a devenit o pasiune în adevăratul sens al cuvântului care m-a purtat prin locuri minunate şi prin intermediul căreia am cunoscut oameni extraordinari. Şi crede-mă că nu ai cum să nu te simţi deosebită în momentul în care vine cineva la tine şi îţi spune că te admiră pentru curajul pe care îl ai să mergi pe două roţi în pofida riscurilor la care te expui în mod inevitabil.

Oltea Zambori “Mă chinui să îţi scriu ceva, dar adevarul e ca nu am chestii foarte feminine cu care să mă mândresc. Am lucrat, de când mă ştiu, într-o lume a bărbaţilor, în care marea realizare era să ţin pasul cu ei şi să trec de prejudecăţile clienţilor, fie ca am lucrat cu telefoane sau cu macarale. Cred că cel mai curajos lucru pe care l-am făcut vreodata a fost să plec din oraşul în care m-am născut şi am crescut, pentru a o lua de la capăt în Timişoara. Aveam 27 de ani, 500 de lei în buzunar şi doua genţi de haine. Şi o mare dorinţă de a trece peste divorţ, care-mi cam zguduise lumea sigură în care mă aflasem până nu demult. Nici acum nu sunt mai bogată (material), dar am descoperit că oricând pot să mă adaptez la orice fel de situaţie, pentru că sunt mai puternică decât cred până şi eu :-)!”

Mariana Duma “Cel mai curajos lucru a fost să ies dintr-o căsnicie care nu mai mergea şi să încep să-mi cresc băiatul de doar 6 luni, singură. Am fost şi sunt o mamă fericită iar copilul meu a fost şi este o minune. Acum are 18 ani şi e un tânăr frumos, înţelept, cuminte, super haios şi pus mereu pe glume. Am foarte multe de învăţat de la el zilnic, mă ţine ancorată mereu în adevăratele valori ale vieţii, îmi dă rădăcini, aripi, direcţie şi viziune… E pasionat de călătorii în locuri exotice gen Alaska, de animale protejate, engleză, protecţia naturii. Ne jucăm, facem glume şi râdem ca doi copii mereu şi ştiu că fata / femeia care va fi cu el va fi o fericită şi o norocoasă şi că el va fi tatăl perfect de care nu s-a bucurat în copilaria lui. E cea mai mare realizare a mea şi sunt foarte mândră de asta.”

Eu nu cred că mai am nimic de adăugat la cuvintele de mai sus. Dar sper să o faceţi voi, în caz că nu aţi apucat să îmi răspundeţi sau dacă, în graba mea, am uitat să vă scriu.

Astăzi sunt mândră că am astfel de prietene, atât pe cele care s-au exprimat în scris cât şi pe cele care au ales să tacă. Şi vreau să urez tuturor femeilor din LumeaMare La mulţi Ani, mai multă încredere în voi şi multă, cât mai multă fericire!

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.