Ne-am întors din Egipt, pe când plecăm înapoi?

Când îţi doreşti ceva foarte mult nu se poate să nu reuşeşti. Veche ideea aceasta, nu e aşa? Însă pentru mine ambele călătorii pe care le-am făcut în Egipt au însemnat o dovadă a faptului că acest principiu funcţionează. Deşi nu plănuiam, prima călătorie, la Cairo, a ieşit în urma unei decizii spontane, dacă vă aduceţi aminte!

A doua a fost o oportunitate apărută din senin, din nou fără să mă aştept, mulţumită lui Chinezu, în coaliţie cu agenţia United şi Autoritatea Egipteană de Turism.

Cred că v-aţi prins deja că Egiptul m-a fascinat dintotdeauna şi că nu m-aş sătura prea curând să îl vizitez. Chiar dacă am fost de două ori tot ne-au rămas înca foarte multe locuri de descoperit şi de făcut, aspect care nu mă întristează ci îmi dă un fel de bucurie – ştiu că aşa am un pretext să mai ajung pe acolo.

Vizita în Egipt mi-a demontat două prejudecăţi pe care le purtam după mine de ceva timp încoace. Prima era că “o călătorie în grupuri mari nu poate fi decât un eşec”, a doua aşeza conceptul de „all-inclusive” pe ultimul loc în materie de preferinţe la cazare.

În primul rând info-tripul organizat de ETA si United a fost perfect, pus la punct pană în cele mai mici detalii iar acest lucru a ajutat grupul sa fuzioneze şi oameni provenind din domenii de activitate diferite să se simtă bine împreună, bucurându-se de toată experienţa descoperirii Egiptului. Deşi am avut celebrităţi în grup, nu am văzut fiţe şi mofturi, se pare că selecţia participanţilor s-a făcut atât după criterii de popularitate dar şi după calitate, ceea ce este o dovadă de profesionalism.

Am regăsit cu mare plăcere atmosfera din Cairo, despre care am povestit şi la Chinezu pe blog.  Prezenţa manifestanţilor în dreptul geamurilor noastre de hotel nu ne-a neliniştit ci dimpotrivă, a contribuit la sentimentul de solidaritate cu timpurile grele prin care trec şi vor trece aceşti oameni. Ar trebui să ştim cum este pentru că nici noi nu am reuşit să depăşim astfel de crize, nici după atâţia ani!

Apoi am revăzut cu aceeaşi fascinaţie şi încantare piramidele, Sfinxul sau Muzeul de Egiptologie. Ca activităţi ne-au impresionat în mod deosebit plimbarea cu restaurantul plutitor, pe Nil, sau incredibilul dans tanura. Nu trebuie să rataţi un astfel de spectacol şi cred că multe restaurante oferă o mostră, ca şi dansul din buric.

Într-un altfel de Egipt şi altfel de atmosferă, la Sharm el Sheikh am experimentat luxul şi răsfăţul in formele sale cele mai exotice, ne-am simţit precum faraonii! Şi chiar dacă faraonii nu făceau snorkeling, cel mai greu ne-a fost să scoatem capul de sub apă. Coralii care erau chiar langă plajă si lumea minunata şi atât de colorată a peştilor ne-au uluit! La început am avut momente în care ne-am întrebat dacă nu cumva înotăm într-un acvariu şi dacă nu cumva peştii sunt aduşi la mal tocmai pentru bucuria turiştilor. La câtă atenţie se acordă oaspeţilor nu m-ar fi mirat să fie aşa dar bineinteles că totul era cât se poate de real şi natural. Iar plimbarea în largul Marii Roşii ne-a dovedit că nu sunt prea multe ţări care să ofere atâta frumuseţe subacvatică aşa cum o face Egiptul.

Fiecare destinaţie are farmecul ei însă în Egipt natura coalizează cu serviciile de top pentru a oferi poate că cele mai frumoase vacanţe la mare. Plictiseala de care mă temeam în cadrul conceptului de “all-inclusive” a fost alungată de activităţi permanente, propuse de organizatori: snorkeling, cină în cortul beduinilor din deşert, vizită la biserica coptă, o zi întreagă petrecută pe mare, plimbare cu quadurile prin deşert, clubbing sau diverse cine festive, în restaurante cu tematică variată, pentru toate gusturile (de la bucate tradiţionale până la fructe de mare sau fripturi suculente).

Ce nu ne-a plăcut? Există aşa ceva? Ar fi vreo trei lucruri, dacă mă gândesc bine! Primul e că m-am gândit mereu că tot ceea ce facem noi ar fi fost minunat şi pentru LumeaMică şi am suferit din cauza asta, în mici reprize. Al doilea e că hotelurile de lux din Egipt, indiferent cât de scumpe sunt, nu oferă internet ci pachete pentru care plăteşti separat. Nu a fost cazul nostru dar mi s-a părut ciudat şi frustrant. Şi nu în ultimul rând mi-a displăcut total faptul că a trebuit să plecăm înapoi acasa…. 😀

Sunt multe de povestit aşa că vom încerca, pe măsură ce vor fi gata şi pozele, să vă dăm mai multe detalii.

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.