Cu LumeaMică prin SalzburgerLand (1)

Excursia asta îmi pare scurtă de când a început. Documentându-mă asupra diverselor zone din Austria am ajuns foarte repede la concluzia că fiecare în parte are atât de multe de oferit încât nici nu merită să îţi propui mai mult de una, pentru că oricum nu vei face şi nu vei vedea decât foarte puţin. Aşa că am renunţat la Styria şi am ales să rămânem în SalzburgerLand iar Viena să fie doar nod de trecere dinspre şi înspre aeroport. Iar din SalzburgerLand au rămas în picioare valea Gastein, cu „tabăra” în Bad Hofgastein şi apoi Salzburg, pentru care nu vom avea decât o zi plină şi poate două jumătăţi. Dar până acolo mai e, sper să nu vină prea repede ziua de luni.

Din păcate eu tot nu înţeleg de ce accesul la internet este încă aşa o provocare pentru pensiuni, hosteluri sau chiar hoteluri de 5 stele (vezi Egipt!), chiar mi se pare un serviciu relativ facil de oferit clienţilor. Dorind să mai dau veşti acasă am ales cu scop declarat cazările care promiteau acces la interent. Din Viena n-a fost să fie. Mi s-a dat acces dar semnalul era atât de slab încât nu am putut deschide nicio pagină. De aici de unde sunt acum, din Bad Hofgastein, am din nou acces dar trebuie să fiu cât mai aproape de „emiţător” altfel aştept degeaba să mi se încarce vreo pagină.

Aşa că nu mă voi lungi prea mult la vorbă iar impresiile detaliate le voi lăsa pe altădată.

Cum sunt singură cu Lumea cea Mică, ultima mea prioritate sunt netul sau fotografiile. Îi simţim la greu lipsa lui tati şi asta nu neapărat din cauza pozelor. Ne-ar fi prins bine simţul lui de orientare, atunci când am urcat în direcţia greşită într-un tramvai sau când nu am mai nimerit cazarea din Bad Hofgastein, la întoarcerea dintr-o scurtă primă plimbare. Încercăm totuşi să ne descurcăm dar dorul e deja maxim!

În Viena am avut două experienţe foarte faine: Termele de la Oberlaa şi Prater. O zi de distracţie pe care Petra nu o va uita prea uşor şi pe care a declarat-o „cea mai frumoasă zi din viaţa mea!” – mă rog, nu o luaţi la modul absolut, pentru cei mici iubirile şi entuziasmele sunt intense şi de scurtă durată. Am avut noroc de compania Cristinei, care ne-a ajutat să navigăm mai uşor printre tentaţiile şi „pericolele” parcului şi ne-a oprit din a face alegerile greşite.

La terme chiar nu am apucat să fac nicio poză, m-a preocupat mai mult bălăceala. La Prater m-am mai dezmeticit dar nu am dat în brânci, am făcut doar câteva imagini, de amintire.

Ne-am trezit apoi cu noaptea în cap ca să prindem trenul de 8:44 către Bad Hofgastein. Cam 4 ore şi 40 de minute de mers dar care s-au scurs destul de uşor. Iar de la Salzburg încoace nu am mai putut să îmi iau ochii de pe geam, aşa frumos e peisajul. Minunat să mergi cu trenul chiar dacă e foarte sump: 74 de euro un adult şi un copil!

La Bad Hofgastein ne-a întâmpinat o ploaie din aceea de nu se dă dusă nici cu ameninţări. Am încercat să îi spun că suntem de la LumeaMare şi că ar face bine să nu ne facă o impresie proastă dar nu ne-a băgat în seamă, cred că nu ştie nici engleză nici română. Şi am zis că mă apuc de învăţat germana! Ne-am încumetat totuşi să ieşim puţin, până în centru, la un ştrudel, dar ne-am udat rău. Sper să ni se usuce încălţările până mâine deşi… Şi tare mi-aş dori să dau puţin şi cu ochii de soare şi de munţi, măcar într-una din zilele în care stăm pe aici. În rest pare foarte frumos, chiar şi pe ploaie. Şi avem o listă de dorinţe uriaşă, depinde însă foarte mult şi de vreme…

Să ne ţineţi pumnii!

Mai jos cele câteva imagini, comise cu aparatul Petrei şi telefonul meu. Acum o să vi se facă şi vouă dor de Alex, ştiu sigur…

Citeşte continuarea:

Episodul 2

Episodul 3

Antreprenor şi fondator al LumeaMare.ro, Roxana a părăsit o carieră de 14 ani în publicitate pentru a se dedica unei mari pasiuni: călătoriile. În prezent se ocupă de blog, studiază fotografia și scrie despre călătoriile pe care le face cu familia, despre cultură, natură sau oameni şi despre toate experienţele pe care le trăieşte în lumea cea mare.